Luxul proletar

CHEIA SUCCESULUI// Cum să te faci cu un palat de 10 milioane de euro fără a investi nimic?

Luxosul sediu al Partidului Comuniştilor, despre care însuşi liderul acestui partid spunea că este evaluat la 10 milioane de euro, a fost construit pe un teren privatizat ilegal, la un preţ de cel puţin 30 de ori mai mic decât cel de piaţă. Decizia de dare în folosinţă, iar apoi şi cea de privatizare a terenului au fost adoptate de Consiliul municipal Chişinău într-o situaţie de evident conflict de interese, cu votul consilierilor comunişti. Cele două decizii au fost contestate în judecată de către autorităţi, iar PCRM riscă să piardă terenul pe care e ridicat grandiosul său sediu. De altfel, edificiul este pus drept gaj la Banca de Economii în schimbul creditului de 22 de milioane de lei, contractat pentru construcţia clădirii. Până la 14 iulie, curent, PCRM urmează să întoarcă banii la bancă. Din cele 22 de milioane, partidului lui Voronin i-a mai rămas să achite doar 5 milioane de lei.

Deşi aparent este imposibil să construieşti, fără a avea bani, un palat în centrul capitalei, această misiune nu a fost imposibilă pentru Partidul Comuniştilor, care, fără a investi un bănuţ, s-a făcut în trei ani cu un sediu luxos în inima Chişinăului, chiar în spatele preturii sectorului Centru. Secretul succesului este cât se poate de simplu – oameni potriviţi la loc potrivit.

Mai întâi, problema spaţiului pentru construcţia clădirii a fost rezolvată cât ai zice „votat”. La 16 martie 2006, la propunerea consilierului municipal comunist, Svetlana Popa, Consiliul municipal Chişinău, cu votul consilierilor comunişti şi creştin-democraţi, a decis alocarea a 24,6 ari de pe str. Armenească Partidului Comuniştilor pentru construcţia unui nou sediu. Terenul a fost repartizat în folosinţă gratuit (!), privilegii care nu au fost acordate nici anterior, nici după asta altor partide, afirmă consilierul municipal independent Oleg Cernei.

Un credit acordat cu ochii închişi

După ce au obţinut terenul, au venit şi banii pentru construcţie. Cele 22 de milioane de lei investiţi în ridicarea edificiului (şi probabil şi în privatizarea ulterioară a terenului pe care e ridicată clădirea – n.r.) PCRM i-a contractat de la Banca de Economii, în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni, iar preşedinte al instituţiei este unul dintre consilierii municipali comunişti, Grigore Gacikevici. Chiar dacă, conform legislaţiei, o bancă nu poate oferi un împrumut fără a avea siguranţa că solicitanţii creditului îl vor putea restitui, conducerea băncii s-a făcut a nu vedea Legea privind partidele politice, care interzicea în 2007 (anul în care a fost contractat creditul – n.r.) partidelor desfăşurarea unor activităţi economice, singura sursă de existenţă urmând să fie banii câştigaţi din plata cotizaţiilor de membru, vânzarea materialelor de propagandă, organizarea festivalurilor, expoziţiilor, adică surse de venit care evident nu aveau cum să asigure plata creditului. Drept gaj banca a acceptat sediul PCRM din str. N. Iorga, iar apoi şi edificiul construit din banii băncii.

Au mai rămas doar 5 milioane

Şi totuşi, comuniştii au reuşit să adune banii. În anii în care R. Moldova a intrat în criză (lucru recunoscut şi de fostul premier Zinaida Greceanâi – n.r.) PCRM şi-a plătit constant creditul la bancă, din 2007 şi până în acest moment partidul lui Voronin a întors Băncii de Economii 17 milioane de lei, plus rata bancară de 16 %. Până la 14 iulie, curent, PCRM mai are de stins încă 5 milioane din cele 22 împrumutate. Din ce surse au fost adunaţi aceşti bani? Din păcate, nimeni dintre actualii şi foştii membri ai PCRM nu au putut să ne răspundă la această întrebare. Singurul lucru pe care ni l-au putut ei confirma este faptul că din cotizaţiile de partid era imposibil ca PCRM să strângă 17 milioane în trei ani.

Guvernul cere pământul înapoi

Cea mai importantă operaţiune, cea de privatizare a terenului pe care a fost contruit sediul PCRM şi a terenului aferent construcţiei, s-a desfăşurat fără nicio bătaie de cap. Legea prevede dreptul persoanelor fizice şi juridice care au construit un edificiu pe un teritoriu aflat în folosinţă de a privatiza acest pământ. Chiar dacă unii funcţionari din cadrul primăriei şi-au muşcat mâinile până la coate, nu aveau cum să nu satisfacă cererea PCRM, venită la sfârşitul lui 2008, de a cumpăra terenul. De aceea, la începutul lui 2009, CMC a dispus privatizarea pământului pe care până la construcţia sediului PCRM se afla un teren de joacă pentru copii. Decizia primăriei conţine însă mai multe ilegalităţi de alt ordin. În primul rând, a constatat reprezentantul Guvernului în mun. Chişinău, Sergiu Palihovici, pe lângă cei 24,6 ari daţi anterior în folosinţă comuniştilor, au mai fost vânduţi 3,16 ari care în acel moment se aflau în posesia Guvernului. Acum, Executivul îşi cere în instanţă pământul înapoi. În plus, ne atenţionează consilierul Oleg Cernei, în proiectul de decizie cu privire la privatizarea terenului, fusese stabilit preţul de vânzare de 422 mii de lei. Decizia finală adoptată de CMC prevede preţul de 407 mii de lei (!).

Judecata continuă

Contactat de JURNAL, comunistul Eduard Muşuc, pe atunci preşedinte al CMC, nu îşi aminteşte de ce a fost micşorat preţul. El afirmă însă că proiectul a fost avizat pozitiv de toate direcţiile primăriei, iar preţul a fost stabilit corect. În aceste condiţii, când se supune privatizării terenul aferent unei construcţii, se aplică un preţ normativ stabilit de primărie.
Nici Palihovici nu vede o ilegalitate în modul în care a fost stabilit preţul. „Ilegalitatea cea mare s-a comis atunci când terenul a fost dat gratuit în folosinţă partidului. Însă normele legale stabilesc darea în folosinţă a terenurilor doar pentru asociaţiile obşteşti, iar un partid politic nu reprezintă o asociaţie obştească”, a conchis reprezentantul Guvernului în Chişinău.
Următoarea şedinţă de judecată în acest caz urmează să aibă loc pe 13 iulie. JURNAL va urmări evoluţia lucrurilor.

Mariana RAŢĂ