Lumi paralele: Situaţia din Kârgâzstan scapă de sub control

Autorităţile din Kârgâzstan trimit rezervişti şi voluntari în sudul ţării, unde de patru zile se produc violenţe pe fond de conflict interetnic, dar şi de provocări cu caracter mafiot şi de revanşă politică. Unii comentatori spun că această regiune se află în pragul unui război civil.

Ministerul de Interne de la Bişkek subliniază într-un comunicat că situaţia din regiunea Och şi Jalalabad este “complexă şi tensionată”. Într-o primă fază s-a vorbit despre reizbucnirea vechilor animozităţi dintre etnia kârkâză şi cea uzbecă, ultima considerându-se persecutată şi fiind în orice caz mult mai săracă.

Nu trebuie uitat însă că în această regiune şi-a păstrat o anumită influenţă şi fostul preşedinte al ţării, Kurmanbek Bakiev, răsturnat de la putere anul acesta, în aprilie, în prezent exilat în Republica Belarus.

Preşedintele interimar, Roza Otunbaieva dă vina de fapt pe predecesorul său pentru izbucnirea violenţelor. Ele ar fi opera unor bande organizate, care comit incendii, jafuri şi asasinate, spun unii martori oculari.

În spatele răufăcătorilor s-ar afla însă puternice reţele mafiote, cu interese dintre cele mai obscure.

Comunitatea uzbecă este în orice caz principala victimă a violenţelor: uzbecii reprezintă aproape 15% din populaţia de cinci milioane trei sute de mii de locuitori a Kârkâzstanului, dar în sud, uzbecii sunt mai numeroşi, constituie aproape jumătate din populaţia regiunii.

Rusia şi Statele Unite, care deţin baze militare în această ţară, urmăresc cu îngrijorare situaţia, la fel şi China, care are frontieră comună cu Kârkâzstanul.

De notat că aceste violenţe au loc şi în contextul în care, peste două săptămâni, în această ţară ar trebui să aibă loc un referendum pentru adoptarea unei noi Constituţii. S-ar părea că violenţele, care s-au soldat cu 117 morţi şi peste două mii trei sute de răniţi, au provocat un adevărat exod: în jur de 32 de mii de oameni au trecut frontiera, pentru a se adăposti în Uzbekistanul vecin.

Naţionaliştii flamanzi câştigă alegerile în Belgia
C

lasa politică belgiană se confruntă cu o situaţie inedită, după victoria fără precedent la alegerile de duminică a unui partid care promovează scindarea ţării. Asta în condiţiile în care Belgia preia la 1 iulie preşedinţia Uniunii Europene.
NV-A, Alianţa naţionaliştilor flamanzi a obţinut un scor istoric, de aproximativ 30% în alegerile anticipate organizate în urma demisiei, în aprilie, a Guvernului federal, condus de un creştin-democrat flamand.

În Parlamentul federal, NV-A câştigă cele mai multe voturi, urmată de liberalii francofoni, de socialişti şi doar în a cincea poziţie de centru-dreapta flamandă, câştigătoarea precedentelor alegeri din 2007.

Acum, belgienii se află în situaţia inedită şi problematică de a negocia crearea unui Guvern cu un partid naţionalist. NV-A are un singur punct în programul său electoral, anume crearea unei confederaţii în Belgia, ca un prim pas către destrămare.
Preşedintele NV-A, tânărul Bart De Wever, 39 de ani, s-a arătat pentru prima dată, duminică seară, gata de dialog atât cu partidele flamande, cât şi cu cele francofone.

Regele belgienilor, Albert al II-lea, probabil că nu-i va încredinţa lui Bart de Wever crearea viitoarei alianţe de guvernare, ci îl va numi prim-ministru pe socialistul Elio Di Rupo, câştigător al alegerilor de partea francofonă.

Acesta va avea sarcina să creeze împreună cu alte partide tradiţionale ale ţării un Guvern, care să poată asigura preşedinţia belgiană a UE, chiar dacă acest Guvern va fi contestat de naţionalişti şi va avea o durată de doar câteva luni.
Pe fondul neînţelegerii crescânde între francofoni şi flamanzi, victoria naţionaliştilor din nordul ţării era de aşteptat, cu toate că în ultimele săptămâni partidele tradiţionale au încercat o câştigare a electoratului flamand.

Victorie cu gust amar

Premierul slovac, Robert Fico, şi-a anunţat intenţia de a forma un nou guvern în Slovacia, deşi partidul său de stânga, Smer-SD, şi aliaţii săi naţionalisti nu au reuşit să obţină o majoritate parlamentară la alegerile legislative de sâmbătă. Formaţiunea lui Fico a obţinut 35% din sufragii, situându-se pe primul loc în preferinţele electoratului, însă formaţiunile de opoziţie controlează majoritatea mandatelor parlamentare.

“Chiar dacă a obţinut primul loc la scrutin, formaţiunea prim-ministrului, Smer-SD, nu va mai avea posibilitatea de a forma o majoritate parlamentară”, spun şi analiştii. Şi asta pentru că principalele două partide de opoziţie, Uniunea Democratică şi Creştină Slovacă (SDKU-DS) şi Partidul Libertate şi Solidaritate (SaS), au posibilitatea de a forma o coaliţie de centru-dreapta cu o formatiune creştin-democrata şi două partide ale minorităţii ungare.

“Am câştigat alegerile. Daţi-ne voie să sperăm la formarea unui guvern, în baza unui mandat din partea preşedintelui republicii”, a spus el, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bratislava.

Smer-SD s-a clasat pe primul loc în urma scrutinului de sâmbătă, cu 35 la sută din voturi, însă, împreună cu SNS, controlează numai 72 dintre cele 150 de mandate parlamentare, conform rezultatelor anunţate de Biroul de statistică slovac după numărarea a 97,77 la sută din voturi.

Presa internaţională scrie că preşedintele slovac îl va însărcina cu formarea noului guvern pe premierul în exerciţiu Robert Fico, al cărui partid a obţinut cele mai multe voturi la alegerile de sâmbătă, însă nu mai dispune de majoritate parlamentară, relatează AFP.

Tema principală a campaniei a fost aşa-zisa problemă maghiară.

Slovacia, ţară independentă din 1993 încoace, numără 5,4 milioane de locuitori din care o puternică minoritate maghiară de circa 500 de mii de suflete.

Dacă până acum patru ani însă, chestiunea maghiară era pusă cu mai multă diplomaţie, din 2006 încoace, data la care liderul stângii Robert Fico a câştigat scrutinul, dar a acceptat să se alieze la guvernare cu extrema dreaptă naţionalistă şi xenofobă, atacurile rasiste s-au multiplicat, de partea cealaltă a Dunării, în Ungaria deci, riposta nelăsându-se prea mult aşteptată.

Decizia recentă a guvernului de la Budapesta de a acorda naţionalitatea maghiară tuturor celor care locuiesc şi în afara ţării, nu a făcut decât să dea apă la moară guvernului de la Bratislava care a decis să retragă naţionalitatea slovacă celor care o vor dobândi pe cea maghiară.

De altfel naţionalismul este o trăsătură dominantă a politicii duse de tânărul Robert Fico. Recent, guvernul său a impus o lege care prevede intonarea imnului naţional în toate clasele şi prezenţa drapelului în clase. Temele economice au fost aşadar lăsate deoparte la actuala campanie, spre deosebire de 2006. (www.rfi.md)

The following two tabs change content below.