Lumi paralele: Conotaţii politice regionale ale crizei din Kîrgîzstan

Raporturile Kîrgîzstanulului cu Rusia s-au deteriorat, culminând cu declaraţia primului ministru de la Bişkek că unul dintre liderii opoziţiei s-ar fi întâlnit cu Putin înainte ca revolta să înceapă, transmite Europa Liberă.

Situaţia rămâne incertă în Kîrgîzstan, unde manifestaţiile de protest şi preluarea unor instituţii publice de către opoziţie periclitează regimul preşedintelui Kurmanbek Bakiev. Există conotaţii regionale ale acestei crize?

Într-un articol apărut în revista TIME se arată ca membri ai regimului preşedintelui Kurmanbek Bakiev suspectează că Moscova ar fi precipitat revolta din Kîrgîzstan, pentru a înlătura un regim considerat apropiat de Statele Unite. O alegaţie respinsă de premierul rus, Vladimir Putin, asta după ce omologul său kîrgîz declarase că Putin ar fi dat startul revoltelor. Analiştii de la TIME cred că, indiferent care e adevărul, Moscova are doar de câştigat şi Washingtonul – de pierdut ca urmare a confruntării sângeroase din fosta republică sovietică. Timp de câţiva ani, Kîrgîzstanul a fost prins la mijloc în confruntarea strategică ruso-americană, în regiune. Statele Unite doresc să menţină baza militară din Kîrgîzstan, fără de care aprovizionarea trupelor din Afganistan va fi serios perturbată.

Rusia îşi doreşte închiderea bazei, considerând că Asia Centrală fost sovietică este în sfera sa de influenţă. În februarie, anul trecut, regimul de la Bișkek a anunţat închiderea bazei, asta la doar câteva săptămâni după ce Rusia oferise un împrumut în valoare de 2 miliarde de dolari şi 150 de milioane – ajutor. Rusia a negat că ar fi încercat să obţină închiderea bazei, dar la Washington lucrurile au fost privite diferit. Imediat după decizia iniţială, Statele Unite au renegociat contractul pentru funcţionarea bazei, acceptând să majoreze chiria şi baza a fost menţinută. (europalibera.org)

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău