„Lumea nu-i proastă, e dezamăgită!”

Oamenii ascultă știri, urmăresc posturile tv, citesc ziare, doar că nu mai cred în nimeni și nimic
În calitate de colaborator al Campaniei „Stop fals!”, desfăşurată de Asociația Presei Independente și finanțată de Uniunea Europeană, am mers în trei localități din raionul Telenești pentru a le spune oamenilor cum să se protejeze de informațiile false, manipulatorii și cu caracter tendențios prezente în mass-media din Republica Moldova. În timp ce le-am dat celor întâlniți pe ulițele satelor câte un „Ghid de supraviețuire în hățișurile mass-media” și le-am vorbit cum să se protejeze de informațiile false, făcând distincția între o știre adevărată și alta falsă, am tras concluzia că populația de la sate știe că avem presă aservită care debitează falsuri sau informații parțial corecte.    

Duminică, 24 iunie, ora 12.05. Intru în satul Chițcanii Noi, raionul Telenești. Pe drumul principal văd pe lângă porţi rățuște, bobocei, curculițe, puișori ciugulind prin iarba de sub garduri. În față văd două femei: mamă și fiică. Mama duce două furci. Le dau binețe, mă prezint și le informez că am ajuns în satul lor în calitate de colaborator al Campaniei „Stop fals!”. Reușesc doar să-i spun Vioricăi Melnic că orice informație auzită, ascultată și citită trebuie privită critic și analizată, comparată cu mai multe surse media, la care ea îmi răspunde că nu are timp să privească televizorul, deși uneori mai trage la el cu ochiul, și că a pierdut încrederea în oricine. Femeia face aluzie și la cei care ne conduc, și la cei care ne-au condus, crezând că sunt din partea vreunui partid politic. Din vorbă în vorbă, îi explic scopul vizitei mele în sat.

Bărbații sănătoși sunt plecați

Vine de la strâns fânul. L-a ajutat pe tatăl ei împreună cu fiica deoarece bărbații sunt plecați și nu are cine. Soțul ei e plecat la Moscova, „ca să putem trăi noi aici. Am patru copii. Eu lucrez infirmieră de 14 ani la Centrul medical de sănătate din sat. Salariul e după cum știți”, mărturisește ea. O întreb cum trăiește azi lumea la Chițcanii Noi. Oftează și spune că supraviețuieşte, nu trăieşte.

Potrivit ei, în sat sunt 280 de locuitori, dar și aceia nu sunt toți acasă. Bărbații sănătoşi sunt plecați la muncă peste hotare. „Acasă au rămas calicii și bătrânii care nu pot pleca, femeile cu copii”.

Peste câteva case, la poartă, o găsesc pe octogenara Varvara Harbuzar. Jovială, bătrâna îmi răspunde la binețe și, după ce-i întind pliantul „Stop fals!” și un JURNAL de Chişinău, îmi spune că îl va folosi în gospodărie, deoarece nu poate citi în română. „Știu să citesc doar în chirilică”. Mătușa îmi spune franc că nu mai crede în noutățile spuse la televizor. „Toți repetă una și aceeași. Să creadă cei care spun. Eu ştiu unde trăiesc. Unii cred că bătrânii pot fi amăgiți. Nu, nu pot fi, traiul pe care-l am spune tot… Cele tinere să creadă, că eu deja sunt bătrână de amăgit”, îmi mărturisește ea. Mătușa Varvara a crescut cinci copii, soțul i-a decedat și toți copiii sunt plecați peste hotare, doar o fiică stă la Negureni. Ea o vizitează mai des.

O întreb ce momente i s-au memorizat mai mult în cei 81 de ani trăiți. Spune că îi revine des în memorie vremea când era copilă, pe timpul colhozurilor, și nu aveau nici pâine, nemaivorbind de dulciuri. „Fată, azi sunt de toate, bani să fie și sănătate”, îmi spune femeia de etnie ucraineană.

Femeile, mame și tați pentru copiii lor

De-a lungul drumului întâlnesc mai multe femei tinere cu copii mici. Discut cu ele despre informațiile difuzate în media, pe site-urile de socializare. Acestea sunt la curent că multă informație este falsă. „Noi înțelegem care știri sunt false sau parțial adevărate sau cele cu caracter manipulatoriu, dar nu mai credem în nimic”, îmi spune Svetlana (31 de ani). Femeia are studii superioare în pedagogie, dar nu lucrează. Crește copiii în timp ce soțul muncește peste hotare.

„Avem și profil pe facebook și suntem informați. Observ și eu multe fotografii trucate și informații denigratoare la adresa multor persoane publice. Nu distribuim prostiile unora”, îmi spune Snejana, în timp ce o leagănă pe fiica ei Estera de câteva luni. Aceasta mai are acasă doi copii.

„Azi se întoarce unul, dar pleacă zece”

La ora 13.00 ajung în satul vecin, Chițcanii Vechi, unde, conform recensământului din 2004, sunt 2400 de locuitori. Îl opresc pe primul întâlnit. Îi spune Ilie Verdeș (36 de ani). Locuiește la Chișinău, dar vine des în satul de baștină pentru că are o linie de ambalare a pătrunjelului, pe care-l desface în magazinele de la Chișinău. Aflu că o parte din verdeţurile care se vând în piețele din Chișinău sunt de la Chițcanii Vechi – „patria” pătrunjelului. Ilie a fost peste hotare, dar s-a întors acasă în 2010. Se descurcă. „Din păcate, puțini se întorc. Azi se întoarce unul, dar pleacă zece. Mor nouă oameni și nu se naște niciunul. E gravă situația la sate. Pe zi ce trece acestea devin tot mai pustii. Tractoriştii şi sudorii din sat au peste 60 de ani. Într-un cuvânt, sat fără viitor și stat fără viitor”, îmi spune el. Ilie are studii, spune că se informează online și cunoaște tot ce are loc la nivel național, doar că situația din statul nostru este gravă, susține el.

„Dacă mai apucăm și noi drumul străinătății…”

La câțiva metri îl întâlnesc pe Valeriu Obadă (57 de ani). Vine cu bicicleta de la casa fiului care muncește și învață în Italia. „Îi ridic o casă frumoasă. Va trăi sau nu în ea, el va decide. Eu o construiesc”, spune fălos bărbatul. Îi dau ziare, pliante și omul se uită nedumerit la mine și-mi spune: „Eu nu-s analfabet, am studii superioare! Lumea nu-i proastă, lumea e dezamăgită”.

Mă invită să vedem o casă construită acum un veac și restaurată de el. În ograda verde de pătrunjel, mărar, leuștean și alte verzături ne întâlnește Vera Guzun, femeia cu care convieţuieşte. Doamna se scuză că e îmbrăcată ca „pe-acasă. Noi mereu lucrăm în grădină”. Cultivă pătrunjel, mărar, sfeclă roșie, morcov, leuștean. Vinde la piață. „Cu asta supraviețuim, că dacă mai apucăm și noi drumul străinătății, cine mai rămâne pe loc?”, îmi spune ea. Vera Guzun este angajată de peste 35 de ani educatoare la grădinița din sat, pe 0,75 de normă didactică, și ridică un salariu de 3000 de lei lunar. „Copiii sunt mari și trebuie ajutați că să poată trăi aici”, mărturisește cu tristețe femeia.

Valeriu Obadă ne arată casa făcută acum o sută de ani, cu pereții din nuiele împletite și îmboldiți cu lut și paie. „Casa a fost a unui boier Găină, apoi a socrilor Verei Guzun. Am restaurat-o pentru bătrânețe. E foarte călduroasă iarna”, ne spune bărbatul. În curte gospodarii mai au două case, ridicate de trei familii, trei generații. „Pe toate le păstrăm, căci din această curte au ieșit mulți doctori”, ne convinge ea.

Părinți fără copii și bunici fără nepoți

Ajungem pe la ora 14.30 la Inești. Mă apropii de Nicolae Roșu care îmi spune că a pierdut încrederea în autorități, iar televizorul demult nu mai este o sursă de informare corectă. „Cred în forțele proprii și-n copiii mei care sunt plecați peste hotare. Trăim singuri. Îs invalid de gradul II, am 600 de lei. Noroc că mai sunt paznic la primărie, că altfel chiar aș muri de foame”, îmi spune el.

Îl prind în vorbă pe Ion Târșină, 64 de ani. Acesta scoate din maşina sa faguri și un borcan cu miere. Binedispus, bărbatul zice că el percepe critic orice informație. „Sunt televiziuni care îndrugă doar minciuni. E dificil pentru oamenii de la sate când aud una și aceeași – că e bine, că prosperăm, dar în realitate suntem în regres. Viața de azi îți dă voie să vorbești, dar nu să trăiești.”

Pregătește o geantă pentru copii. „Am trei. Toți sunt în Italia. Trăim ca strigoii fără copii. Nu cred în nimeni și-n nimic. Ascult, privesc, citesc, numai ca să fiu la curent. Toți spun multe, dar nimeni nu ridică un deget pentru poporul ăsta rămas aici flămând și gol”.

La o poartă albastră stau de vorbă Ion Sofronescu, colonel în rezervă, și Nicolae Druță. Colonelul mă convinge că lumea de la sate nu este dezinformată pentru că are posibilitate să urmărească mai multe media. „Posturile rusești TV nu le mai privesc demult. Urmăresc știrile la unele televiziuni și emisiunile politice”, afirmă acesta.