Lucoarea vine de peste Prut

IMG_6913România dispune de potenţialul care îi permite să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova

Rada Supremă a Ucrainei a aprobat marţi, 12 august, în prima lectură, un pachet de 29 de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse. Una dintre acestea presupune blocarea tranzitului gazelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei. Totodată, conducerea întreprinderii „Vestmoldtransgaz” a plecat ieri în România pentru a semna un acord de colaborare cu compania „Romgaz”. „Vestmoldtransgaz” a fost creată cu scopul de a administra importul de gaze prin conducta Iaşi – Ungheni.

Pe 27 august curent, va avea loc inaugurarea gazoductului Iaşi–Chişinău în prezenţa prim-ministrului Republicii Moldova şi a comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger. Republica Moldova va importa gaze din România chiar în toamna acestui an la un preţ mai mic decât al celor importate din Federaţia Rusă. Inaugurarea presupune finisarea primei etape a construcţiei gazoductului, etapă în care acesta va lucra la capacitatea de 10%, ceea ce presupune 150 de milioane de metri cubi pe an.

Capacitatea maximă a gazoductului este de 1,5 de miliarde de metri cubi de gaze pe an – mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii Moldova. A doua etapă va presupune construirea unei staţii de comprimare a gazelor, care va permite funcţionarea gazoductului la 30% din capacitatea sa şi transportarea gazelor în municipiul Bălţi, utilizând magistrala Ungheni–Bălţi, care este deja construită. A treia etapă prevede extinderea gazoductului până la Chişinău, cel mai mare consumator, şi va putea fi realizată în aproximativ patru ani.

Temerile lui Sturza

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat recent că autorităţile Republicii Moldova ar trebui să-şi pună serios problema cu privire la securitatea energetică în ajunul sezonului rece. „În regiune se prefigurează o criză energetică severă. Riscăm să rămânem fără gaz și energie electrică în plină iarnă”. Fostul premier consideră că Republica Moldova trebuie să cumpere de urgență 30-40 mii de tone de păcură pentru rezerva de stat. Mai mulţi consumatori să fie conectaţi la gazoductul Iași-Ungheni, să se facă interconexiunea dintre reţelele de electricitate cu cele de peste Prut, de cel puţin 10 kW.

Dionis Cenuşă, expert asociat în cadrul „Expert-Grup”, consideră că sancţiunea Ucrainei privind interzicerea tranzitării gazelor ruseşti pe teritoriul său este mai curând o sancţiune ireală. „Dacă Ucraina recurge la asemenea paşi, ar însemna să încalce angajamentele sale faţă de Comunitatea Energetică Europeană şi, respectiv, să intre în conflict direct cu interesele statelor europene”.

În cazul în care Kievul va aplica această sancţiune, Republica Moldova riscă să rămână în sezonul rece fără gaze naturale. Rusia a stopat exportul de gaze naturale pentru Ucraina începând cu 16 iunie. Ucraina vrea să propună statelor europene ca alternativă achiziţionarea de gaze de la Gazprom la frontiera ruso-ucraineană, însă această opţiune ar întâmpina mai multe obstacole: „1. Companiile europene care cumpără gaze ruseşti în condiţiile în care acestea sunt transportate prin teritoriul Ucrainean. 2. În preţul la gazele cumpărate de statele europene intră şi transportarea pe teritoriul Ucrainei, respectiv ar trebui rediscutat şi preţul la gaze”, declară Denis Cenuşă.

România, lider european

Ion Muntean, expert IDIS „Viitorul”, consideră că autorităţile moldoveneşti trebuie să ia măsuri de urgenţă pentru a face faţă unor asemenea provocări, mai ales că gazele din România nu vor fi colac de salvare în iarna aceasta. „La capacitatea pe care o va avea acum, gazoductul Iaşi-Ungheni va oferi suport doar localităţilor din raionul Ungheni”, precizează Munteanu.

Expertul ne mai spune că gazele importate în Republica Moldova vor fi româneşti. În prezent, 80% din gazele naturale consumate peste Prut provin din România şi din alte state europene. România este unul dintre cei mai puţin dependente state europene de gazele ruseşti şi planifică să mărească volumul de gaze extrase de pe teritoriul său. Mai mult, în ceea ce priveşte producerea energiei electrice, România are surplus.
„Punctul forte al României este producerea energiei hidraulice, fiind lider european. Acum nu există voinţă politică, precum şi fonduri pentru a moderniza infrastructura sovietică, compatibilă doar cu Ucraina şi Rusia”, explică Ion Muntean.
Moldova poate reduce cu 50% importul de gaze

Un studiu al IDIS „Viitorul” publicat în 2011 demonstrează că Republica Moldova poate să reducă importul de gaze naturale cu 50% doar prin valorificarea potenţialului existent de biomasă, înlocuirea sistemelor termice pe bază de gaze cu cele ce funcţionează cu bricheţi şi peleţi.
Anul acesta nu vor fi afectate de o posibilă criză a gazelor instituţiile, şcolile, grădiniţele care şi-au instalat sisteme termine care funcţionează cu bricheţi şi paleţi. Primarul satului Prodăneşti, raionul Făleşti, Serghei Nagherneac, ne spune că, acum un an, datorită finanţării PNUD, la gimnaziul din localitate a fost instalat un asemenea sistem. Proiectul a costat un milion de lei. „Dacă bricheţii sunt de calitate bună, încălzirea ne costă mult mai ieftin decât cu gaze naturale”, declară acesta.

Guvernul a emis o hotărâre în care o serie de întreprinderi de interes naţional sunt obligate să aibă o a doua sursă de energie fie termică, fie electrică. „Este vorba „Termocom”, „Franzeluţa” şi unele fabrici de conserve. Trebuie să verificăm în ce măsură această hotărâre este respectată”.

Contactat de JURNAL, Andrian Pritula, directorul S.A. „Energocom”, compania care a obţinut o licenţă pentru furnizarea gazelor exportate din România, nu ne poate oferi nicio informaţie cu privire la viitorul cost al gazelor româneşti.

The following two tabs change content below.