Lovitură de teatru la Ministerul Culturii

Veaceslav Ioniţă: „Cele cinci teatre vor fi reincluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare”

La iniţiativa Guvernului, cinci teatre din mun. Chişinău au fost supuse riscului de dispariţie după ce au fost excluse din lista bunurilor nepasibile de privatizare. Proiectul de lege care prevede modificări la Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a fost votat în prima lectură pe 5 iulie curent. Oamenii avertizează opinia publică că cei care îşi doresc privatizarea teatrelor au interese economice personale ori de grup legate de clădirile teatrelor amplasate în centrul Chişinăului şi de suprafaţa terenurilor din gestiunea acestora.

Din lista bunurilor nepasibile de privatizare au fost excluse peste 50 de întreprinderi, printre care teatrele „Luceafărul”, „Eugene Ionescu”, „Alexei Mateevici”, „Ginta Latină” şi „Ion Creangă”. Edificiile teatrelor „Luceafărul” şi „Alexei Mateevici” din centrul Chişinăului sunt instituţii istorice de importanţă naţională.

Preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova (UNITEM), Alexandru Grecu, spune că a aflat despre proiectul în cauză după votarea lui în prima lectură. Oamenii de cultură nici măcar n-au fost consultaţi la elaborarea acestuia. „Este cea mai mare greşeală pe care o produce actuala guvernare. Dacă va fi votat în lectură finală, acest proiect de lege va face ca, în locul teatrelor, să apară ori cazinouri, ori megapolisuri. Şi teatrul în Basarabia, care şi aşa aproape că lipseşte, va dispărea definitiv”, spune el.

Teatrele din Chişinău, la limita sărăciei

În comparaţie cu Bucureşti, unde pe moment sunt 13 teatre municipale, finanţate în proporţie de 90% din bugetul municipal, iar cea mai mică instituţie e subvenţionată anual cu circa un milion de dolari, teatrele din Chişinău sunt finanţate anual cu 3–4 milioane de lei. O bună parte din această sumă se cheltuie pentru achitarea serviciilor comunale.

„Bănuiesc că interesul cel mai mare îl prezintă cartierul teatrului „Luceafărul” care, în curând, s-ar putea transforma în societate pe acţiuni ori SRL. La Moscova, aproape jumătate din teatre sunt transformate în societăţi pe acţiuni la propunerea angajaţilor instituţiei. Acolo însă biletele costă 300–400 dolari, au săli cu 500–800 de locuri, le convine această formă juridică, situaţie care nu poate fi raportată la realitatea teatrelor din Chişinău. Totodată, teatrele din Moscova continuă în proporţie de 50% să fie finanţate de stat, iar actorii sunt acţionari. Experţii noştri au examinat superficial problema şi, fără niciun aviz de la nicio uniune de creaţie, au propus aceste modificări. Dacă ar fi fost oameni serioşi, ne-ar fi consultat şi ar fi ţinut cont de opiniile noastre”, a mai spus Grecu.

Potrivit acestuia, în spatele acestor modificări ar exista interesele unor persoane interesate de patrimoniul teatrelor. „Actuala guvernare este cea în care am crezut, pentru care am pledat, i-am apărat şi am sperat că vor aduce schimbarea în cultură. Asta însă nu s-a produs, cultura a fost aruncată la gunoi. Această cangrenă va fi fatală dacă se va ajunge şi la privatizarea teatrelor”, a mai spus preşedintele UNITEM.

Vutcărău: „Jocul PDM”

Regizorul şi directorul artistic al teatrului „Eugene Ionescu”, Petru Vutcărău, este de părere că scoaterea celor cinci teatre din lista întreprinderilor nepasibile de privatizare are loc la iniţiativa liderului PDM, Vlad Plahotniuc, partid căruia i-a revenit, în urma partajării politice, Ministerul Culturii.

„Cred că opinia noastră nu contează. Aici contează opinia unui singur om care îşi face mendrele în ţara asta şi, oricât am striga noi, se va decide aşa cum va dori el”, spune Vutcărău. Acesta aminteşte că statul RM a investit 3,5 milioane de euro pentru actualul sediu al Teatrului „Eugene Ionescu” procurat în perioada guvernării comuniste de la o persoană particulară. Teatrul, din propriile surse, a făcut toate lucrările pentru a adapta clădirea. „Domeniul culturii nu apare pe agenda politicienilor noştri decât pentru a fi şters ori lichidat. Este ca un muribund conectat la aparate doar ca să nu-şi dea sufletul, ca să bifezi acolo că mai trăieşte. Este greu de imaginat cum va arăta Chişinăul fără teatre: posac, sumbru, o urbe poate cu edificii frumoase în locul acestora, dar fără suflet”, a spus Vutcărău, precizând că exclude orice posibilitate ca cineva din sfera businessului ar putea să investească în teatre şi trupele teatrale după privatizarea acestora. „Asemenea oameni nu sunt în RM”, a conchis el.

Focşa: „Nu ştiu care e situaţia”

Alţi directori de teatru au spus că nu cunosc problema şi s-au arătat miraţi că proiectul a fost votat deja în prima lectură. Printre aceştia se numără şi fostul ministru al Culturii, actualul director al teatrului „Luceafărul” Boris Focşa. „Nu ştiu care e situaţia de acasă, vă spun sincer. Sunt plecat de mai mult timp peste hotare, de aceea nu pot comenta”, a spus el.

Corina Fusu: „Teatrele vor dispărea”

Vicepreşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret şi mass-media, Corina Fusu (PL), a criticat dur proiectul şi a atenţionat opinia publică că, prin votarea în lectură finală a acestuia, teatrele din Chişinău riscă să dispară. „Toate aceste teatre sunt amplasate în centrul Chişinăului. Două dintre ele – ‘Luceafărul’ şi ‘Alexei Mateevici’ – sunt de importanţă istorică, iar teatrul ‘Ion Creangă’, amplasat pe teritoriul „Moldexpo”, are în folosinţă aproape trei ha. Observăm că Ministerul Culturii este preocupat nu atât de cultură, cât de clădiri şi terenuri. Tragem concluzia că aceste teatre vor fi privatizate din interes personal ori de grup”, a spus Fusu.

Aceasta precizează că, la elaborarea bugetului Franţei, pe locul întâi este cultura, iar pe al doilea – domeniul educaţiei. „Asta înseamnă să ai valori europene: să ai cetăţeni culţi şi educaţi. Teatrele în RM nu vor exista fără finanţare din partea statului. Nu pot fi private. Nu avem niciun teatru privat în RM, asta înseamnă să distrugi cultura şi teatrul în general”, a mai spus Fusu.

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură cu o majoritate de voturi PDM, PLDM şi a deputaţilor din grupul reformatorilor condus de Ion Hadârcă. Acesta a fost criticat de PCRM şi PL. Liberalii au solicitat într-o conferinţă de presă să fie amânată examinarea în a doua lectură a proiectului şi să se vină cu îmbunătăţiri.

Ministerul Culturii nu comentează

Preşedintele Comisiei parlamentare, economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a declarat, pentru JURNAL, că, la iniţiativa Comisiei cultură, educaţie, tineret şi mass-media, proiectul de lege privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a fost modificat şi cele cinci teatre vor fi reincluse în lista obiectivelor nepasibile de privatizare. „Această iniţiativă ne-a venit de la guvern. Există diferite proiecte, dar suntem receptivi la ceea ce se discută în societate. Teatrele vor fi excluse din lista obiectivelor care pot fi privatizate”, a spus Ioniţă. Problema va fi discutată în cadrul şedinţei de azi a Parlamentului.

Am încercat să aflăm şi la Ministerul Culturii cui aparţine iniţiativa şi de ce s-a vrut scoaterea la privatizare a celor cinci teatre. Ni s-a cerut să adresăm întrebările ministrului Culturii, Monica Babuc, prin consiliera acesteia, Ecaterina Bunescu. După două zile de aşteptare, ni s-a spus că doamna ministru are o agendă, de ministru, „foarte încărcată”, şi încă nu are un răspuns.

Svetlana Corobceanu