Logica rusească a lui Rogozin // NEGRU

Logica rusească e ca şi „ceaiul rusesc”, prezintă un procedeu amăgitor, fals. Deşi de multe secole beau ceai chinezesc sau indian, ruşii preferă să spună că beau „ceai rusesc”, amăgindu-se pe ei înşişi în primul rând. (Tradiţional, ceaiul rusesc e o infuzie de plante medicinale locale.)

Rusia finanţează, noi plătim

Conform logicii ruseşti, dacă nu va recunoaşte Transnistria drept partener egal, Chişinăul va trebui să plătească datoria pentru gazele consumate de transnistreni, datorie care se ridică la circa 3 miliarde de dolari. Aşa a „decretat”, la Tiraspol, „reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Transnistria”, Dmitri Rogozin. Această datorie uriaşă s-a acumulat din cauza că transnistrenii beneficiau, spre deosebire de restul cetăţenilor RM, de tarife mult mai mici pentru gazele naturale din Rusia. Dar nici sumele achitate de populaţie nu ajungeau la „Gazprom”, deoarece autorităţile separatiste foloseau banii respectivi pentru acoperirea deficitului bugetar, adică pentru a se întreţine pe ei înşişi. De trei ani, Tiraspolul nu achită niciun bănuţ pentru gazele consumate. Cu toate acestea, „Gazprom”-ul nu a pus vreodată problema sistării livrărilor, deşi ar fi putut s-o facă. Nu a pus, fiindcă aceasta ar fi însemnat prăbuşirea „mândrei republici” separatiste. Dimpotrivă, Moscova a finanţat suplimentar Tiraspolul, „în scopuri umanitare”, pe contul suveranităţii RM, după cum se va vedea.

„Părţi egale”

Acum, Rusia nu se jenează să şantajeze Chişinăul, cerând fie să achite 3 miliarde de dolari, fie să se dezică de o parte a teritoriului, permiţând ca „Transnistria” să acţioneze ca entitate independentă în relaţiile cu „Gazprom”-ul. Şi Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, a declarat că Chişinăul se va supune „logicii” ruseşti. Iar la Viena, delegaţia moldovenească a semnat un document privind „principiile şi procedurile procesului de negocieri”, în care se stipulează că „negocierile în formatul 5+2 se poartă în baza principiului egalităţii şi al respectului reciproc dintre toţi participanţii formatului 5+2.” (Trebuie să recunoaştem însă că formularea putea fi şi mai rea.)

Oricum, efortul Rusiei nu a fost zadarnic. În pofida faptului că ea a întreţinut regiunea separatistă şi se angajează s-o întreţină şi în viitor, Rogozin constată cu satisfacţie că, pe parcursul a 20 de ani, „Republica Moldovenească Nistreană s-a afirmat ca o entitate economică independentă, mândră, umană, sufletească”. „Noi dorim ca voi să vă ţineţi ferm pe picioare, să vă mândriţi nu numai cu independenţa politică, dar şi cu cea economică”, astfel a explicat, fără să observe contradicţia, trimisul preşedintelui rus scopul vizitei sale în fruntea unei delegaţii care includea şi reprezentanţi ai „Gazprom”-ului, şi ai aparatului prezidenţial.

Dreptul exclusiv

Conform aceleiaşi „logici” perfide a lui Rogozin, Rusia posedă dreptul exclusiv de pacificator în regiunea transnistreană. Adică nu va permite nimănui să apere pacea pe teritoriul RM. În care scop îşi va echipa trupele cu arme moderne. Dar dacă şi ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Neguţă, declară că retragerea trupelor ruse de pe teritoriul RM ne pune în primejdie, de ce să ne mire punctul de vedere al lui Rogozin? (Ne miră doar lipsa de reacţie a premierului Filat, care, altă dată, părea foarte atent la ceea ce spun ambasadorii noştri.)
Reprezentantul special al lui Putin a anunţat că are de gând să deschidă un „birou al reprezentantului special al preşedintelui rus pentru Transnistria”, care va acorda şi servicii consulare, dacă RM nu va accepta deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol. De facto, dl Rogozin se comportă ca un guvernator al regiunii transnistrene, iar biroul său, dacă va fi deschis, va avea atribuţiile unei ambasade.

Aritmetică pe măsura logicii

El a mai vorbit despre „200 de ani de convieţuire statală a Rusiei şi Moldovei” şi ne-a avertizat în privinţa unirii cu România. „Convieţuirea statală”, pentru cei care nu cunosc istoria noastră, e de fapt sfâşierea Moldovei în 1812, anexarea şi transformarea unei părţi a ei – teritoriul dintre Nistru şi Prut – într-o gubernie rusească ordinară, botezată Basarabia, ai cărei guvernatori erau numiţi de ţar, şi în care era interzis învăţământul în limba română. Ocupaţia a durat până în 1918. În 1944, armata rusă ne-a „eliberat” din nou, şi din nou a uitat să plece, „convieţuirea” durând până în 1991. În total, se adună 154 de ani, dar se vede că aritmetica lui Rogozin e pe măsura logicii sale.

Salvatorul transnistrenilor

Rogozin a fost întâmpinat la Tiraspol ca un mesia sau cel puţin ca un salvator, şi el s-a comportat corespunzător acestor aşteptări, pe care, de altfel, le-a generat tot el. Niciodată transnistrenii nu au fost vizitaţi de un funcţionar de asemenea rang care să-i încurajeze deschis în separatismul lor. Ipoteza că, prin numirea sa, Moscova marchează o schimbare de „paradigmă” în relaţiile cu RM se confirmă. Transnistria va fi tratată de acum înainte în mod deschis ca o gubernie rusă, pe care o vom primi înapoi, doar dacă… ne vom purta bine (vom uita de România). Rogozin şi-a mai exprimat dorinţa ca ruşii şi vorbitorii de limbă rusă în general să devină o forţă politică în RM, pe care autorităţile de la Chişinău să nu o poată ignora. De la sine înţeles, că Moscova va sprijini acest proces de consolidare politică a elementelor proruseşti.
Vestea bună e că trimisul lui Putin a promis retragerea muniţiilor şi armamentului de la Cobasna şi a dezminţit intenţiile de amplasare a unui radar militar rus în regiunea transnistreană (nici nu avea cum, fără permisiunea Ucrainei).

Chişinăul mulţumit

Chişinăul a rămas mulţumit de vizita sa, fiindcă, după cum a declarat premierul Filat, pentru Radio Europa Liberă, a „întâlnit înţelegere a situaţiei în care ne aflăm în relaţiile bilaterale vis-a-vis de anumite probleme care ţin de relaţiile noastre economice”, inclusiv livrarea gazelor naturale şi accesul produselor noastre pe piaţa rusească. Oricum, aceasta nu înseamnă că guvernul AIE trebuie să se împace cu statutul de azi al lui Rogozin, care e al unui ambasador pentru o parte a teritoriului RM. Chişinăul trebuie să insiste asupra schimbării titulaturii sale în cea de reprezentant al preşedintelui rus pentru reglementarea transnistreană.

Mai complicat şi mai simplu

În mod, paradoxal, vizita lui Rogozin (şi, cu o zi înainte, a ministrului rus al Apărării) a complicat, dar a şi simplificat lucrurile. În sens că reglementarea transnistreană pare acum aproape imposibilă, în schimb există o mai multă claritate în ce priveşte poziţia Rusiei. Ea nu recunoaşte formal Transnistria, dar preia controlul deplin asupra ei, pentru ca, la momentul potrivit, să poată lua decizia care îi convine.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)