Lista UNESCO fără Orheiul Vechi

MOŞTENIRE // Situl „Orheiul Vechi”: şansă ratată de a fi inclus în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii

Cincisprezece noi situri au fost adăugate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii. UNESCO a luat aceste decizii după ce a revizuit lista existentă în cadrul celei de-a 34-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial care se desfăşoară în Brazilia. Situl „Orheiul Vechi” din R. Moldova nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţională”.

Situl Orheiul Vechi, dosar incomplet

În timpul guvernării comuniste, complexul „Orheiul Vechi” urma să fie inclus în Patrimoniul Mondial al Umanităţii al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Fostului guvern i-a fost dat un termen de trei luni pentru a pregăti complexul pentru evaluare de către o comisie din partea UNESCO, însă, din lipsa unei strategii şi nerespectarea normelor internaţionale de protejare a patrimoniului, situl „Orheiul Vechi” nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţională”.

Înscrierea pe această listă are o miză economică importantă, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, în condiţiile în care obiectivele incluse atrag, de obicei, o creştere a fluxului de turişti şi fonduri pentru întreţinerea acestor situri. Însă, această recunoaştere presupune şi constrângeri în materie de urbanism, care, dacă nu sunt respectate, duc la scoaterea sitului din listă.

Biserica „Învierii” de la mănăstirea Suceviţa pe lista UNESCO

Printre cele 15 noi situri, incluse în ultimele zile pe lista UNESCO, figurează canalele din Amsterdam, Olanda, construite la sfârşitul secolului al XVI-lea–începutul secolului al XVII-lea, monumente istorice din Dengfeng, China, situri arheologice din Sarazm, Tadjikistan, cetatea episcopală Albi din Franţa, bazarul din Tabriz, Iran, localităţi istorice din Hahoe şi Yangdong din Coreea. De asemenea, Biserica „Învierii” de la mănăstirea Suceviţa din România a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial.

Siturile proaspăt incluse ridică la 904 numărul siturilor deja clasate din raţiuni de mediu sau culturale. Siturile de pe lista UNESCO sunt considerate unice, având o importanţă majoră pentru planetă şi civilizaţia umană. În 1993, în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii au fost incluse şapte biserici din nordul Moldovei de peste Prut. Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, cu picturi inspirate din arta bizantină, cele şapte biserici din nord-estul României sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO.
Biserica „Învierii” completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Biserica este situată în interiorul mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.

Din România, în lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999). (jurnaltv.md)

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău