Lipsa unui dialog politic trilateral a lovit irecuperabil românii din Ucraina

20 de ani de condamnare a politicii de deznaţionalizare a românilor din Ucraina de către intelectualii din

Cernăuţi, Sudul Basarabiei şi Maramureşul Istoric nu au schimbat radical situaţia conaţionalilor noştri.

Această chestiune nu a  fost niciodată una de primă importanţă pentru politicienii din România şi R. Moldova. Totuşi, gheaţa s-a spart şi presa de peste Prut a devenit mai receptivă faţă de încălcările drepturilor românilor din teritoriile ocupate, în condiţiile unor tratate de bază dintre Ucraina, România şi R. Moldova, dar şi a legislaţiei internaţionale privind minorităţile naţionale.

Paria pe cale de dispariţie, în atenţia presei din România

Politica Kievului vizând învăţământul de limba română, presa băştinaşilor, patrimoniul lor naţional, relaţiile culturale cu România şi R. Moldova au devenit subiecte de maxim  interes pentru unii colegi de peste Prut. Situaţia mai dificilă decât în fosta URSS a conaţionalilor din fostele teritorii ale patriei istorice ţine treaz nu doar interesul presei, dar şi al opiniei publice româneşti. De menţionat aici recentul volum „Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”, semnat de George Damian şi Cătălin Vărzaru, care ne dezvăluie tabloul sinistru al purificării etnice a românilor din Bugeac, sudul Basarabiei sau regiunea Odesa, după denumirea oficială.

 

Pe de altă parte, şi în Regiunea Cernăuţi se împuţinează şcolile cu predare în limba română, absolvenţii de licee şi facultăţi din România, originari din teritoriile ucrainizate, nu mai pot reveni să muncească nici în Sudul Basarabiei, nici în Maramureşul Istoric şi nici în Nordul Bucovinei. Mormintele marilor noştri înaintaşi, precum cel al lui Aron Pumnul, transilvăneanul care a redeşteptat la viaţă naţională intensă românii din Bucovina austriacă, sau al lui Iancu Flondor, unificatorul Bucovinei cu România în 1918, şi a multor altor mari personalităţi, care îşi dorm somnul de veci în Cernăuţi, continuă să se afle în pericol de dispariţie.

 

Mormintele înaintaşilor din Cernăuţi, în acelaşi pericol de vandalizare

 

Încă prin 1992 marelui Iancu i-a fost smulsă crucea de pe mormânt. Fosta reşedinţă a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, unde a avut loc Congresul General al Bucovinei, care a decis Unirea cu Ţara, găzduieşte în prezent Universitatea “Yuriy Fedkovych” şi nicio inscripţie nu mai aminteşte de acel eveniment  istoric. Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din Europa de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, din Sudul Basarabiei, de zeci de ani, se află într-o stare avansată de degradare. Obiectivele noastre culturale din Hotin, Ismail şi Reni abia încep să revină în atenţia savanţilor noştri.

Faptul că Eugen Tomac, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni în Guvernul României, declară deschis despre deznaţionalizarea aplicată împotriva minorităţii române, moştenită de la colosul sovietic, este deja o atitudine a României oficiale, motiv al impulsionării unor negocieri în favoarea drepturilor esenţiale ale consângenilor noştri. Chestiunea păstrării identităţii românilor din Ucraina, cea mai numeroasă minoritate naţională din acea ţară după ruşi, ar trebui privită ca o problemă de interes trilateral, sub aspectul reactualizării unui dialog dintre România, R. Moldova şi Ucraina. Rolul central, desigur, îi revine României, ca membru UE. În contextul integrării europene, experţi de pe ambele maluri ale Prutului pun nu doar problema ocrotirii şi valorificării celor mai importante monumente istorice din spaţiul românesc, dar şi a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integrantă din patrimoniul nostru naţional.

 

O situaţie extrem de alarmantă rămâne cea a învăţământului în limba română, la care deseori renunţă înşişi etnicii români, deoarece în condiţiile actuale tinerii băştinaşi nu au unde munci. Or, pentru a distruge un popor nu e nevoie de tancuri, bombe, avioane, ci de băncile şcolii şi de dezinformare. O altă problemă principială e şi cea a accesului populaţiei băştinaşe la presa în limba română. La acest capitol, mai ales, România are încă mult de recuperat, mai ales sub aspectul investiţiilor în programe radio şi TV. Dacă vrem să mai existăm în zonele noastre istorice.

200 000 de români din regiunea Cernăuţi cer acces la TV

În urma eforturilor mediatice de sensibilizare a autorităţilor, dar şi a societăţii civile faţă de încălcările drepturilor consângenilor noştri din Ucraina, iată că avem şi unele veşti bune pentru românii din regiunea Cernăuţi. Printr-un acord de colaborare a Centrului Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti Cernăuţi, a Clubului media „Meridian”  şi Companiei Tele-Radio „Cernăuţi”, a fost lansat un proiect mediatic, destinat românilor din Nordul Bucovinei.

„Reporterul de Cernăuţi” este un nou program informativ în limba română din cadrul aceluiaşi proiect. În fiecare duminică, la orele 8.30 şi 17.30, telespectatorii sunt invitaţi la o emisiune de sinteză a evenimentelor din regiune. Iubitorii de folclor vor putea urmări, de asemenea, emisiunea de muzică românească „Să petrecem împreună” şi „La izvor de cânt şi dor”, ce va fi difuzată în fiecare duminică, la ora 17.00. Telespectatorii vor putea viziona şi manifestările Centrului Bucovinean de Artă, devenite tradiţionale, precum Festivalul-concurs de muzică uşoară românească „Vise printre stele”, festivalurile internaţionale  „Alese perle pentru mama”, „În grădina cu flori multe” şi „Să-mi cânţi, cobzar”.

„Fără finanţare, nu putem avea emisiuni în limba română”

Luna lui Mărţişor va aduce încă o surpriză românilor din regiunea Cernăuţi.  În cadrul aceluiaşi proiect, va fi inaugurat  programul de dedicaţii muzicale în limba română „De la inimă – la inimă”. Studioul Teritorial TVR Iaşi, ziarele „Libertatea cuvântului”, „Concordia” şi ONG-ul Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi au devenit parteneri ai aceluiaşi proiect, care sunt nişte ambiţioşi. „Avem nevoie de finanţare pentru o secţie de montaj video ca să putem avansa în realizarea unor programe TV pentru românii din Nordul Bucovinei, dar şi pentru publicul din toată ţara, ca să-i convingem pe toţi că suntem peste 200 000 în Regiunea Cernăuţi!

Ne adresăm oamenilor de afaceri, fundaţiilor, dar şi tuturor celor cărora nu le este indiferentă soarta românilor din Nordul Bucovinei, să ne sprijine în vederea obţinerii unor finanţări. Ţin să asigur toată lumea că nu facem nimic la comandă şi nici nu suntem cenzuraţi. Aici, la TV Cernauti, avem o deschidere mare, directorul ne-a propus, conform licenţei, până la 20% de emisiuni în limba română pe zi. Suntem optimişti, mai ales că emisiunile noastre de sfârşit de săptămână au mare priză la public. Vrem să extindem acest proiect, pentru ca populaţia de limba română să poată beneficia de diferite genuri de emisiuni”, ne-a declarat Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti.

Angelina Olaru

 

 

 

The following two tabs change content below.