Limbile străine, contraindicate pentru copiii de vârstă fragedă

EDUCAŢIE PREŞCOLARĂ // Învăţarea unei limbi străine ar trebui să înceapă la vârsta când copilul a însuşit foarte bine limba maternă

Putem învăţa engleza la grădiniţă? Unele grădiniţe din mun. Chişinău încearcă să ne demonstreze că acest lucru e posibil, mai mult, ele se străduie să o facă începând cu vârsta de trei ani. În acelaşi timp, specialiştii în domeniul psihopedagogiei preşcolare semnalează că încercările respective ar putea provoca probleme în exprimarea copiilor care ar necesita eforturi considerabile pentru înlăturarea ulterioară a acestora.

În ultima vreme, se înregistrează o voinţă tot mai mare a părinţilor ca progeniturile lor să studieze limba lui Shakespeare de la o vârstă fragedă. În consecinţă, în majoritatea instituţiilor preşcolare din mun. Chişinău – deşi în multe cazuri se ascunde acest lucru – s-au deschis grupe de studiere a limbii engleze. În unele instituţii, studierea acestei limbi a fost decisă în urma unui sondaj efectuat printre părinţi, în timp ce în altele decizia a fost luată expres de asociaţiile de părinteţi.

Voinţa părinţilor e supremă

Predarea acestei discipline este încredinţată unor studente de la facultăţile de profil, adică unor persoane fără licenţă, care nu au cunoştinţele psihopedagogice necesare demersului, aceasta fiind determinată şi de absenţa unor educatori cu experienţă care ar cunoaşte engleza. Mai mult, candidaţii nu sunt supuşi unui examen, în unele cazuri, aceştia sunt selectaţi chiar la recomandarea părinţilor.

Solicitată să se pronunţe pe marginea acestei chestiuni, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, şefa Direcţiei Generale Municipale Învăţământ, Tineret şi Sport, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu supraveghează predarea limbilor străine în grădiniţe, competenţa acesteia se reduce doar la verificarea activităţii curriculare.

Polemica dintre metodişti şi oamenii de ştiinţă

Vârsta de la care copiii încep a învăţa este cea de trei ani, adică chiar după ce copilul a păşit pragul grădiniţei.

Maria B., metodista unei grădiniţe din Chişinău, ne-a comunicat că la această vârstă obiectivele disciplinei se limitează la formarea abilităţilor de a auzi sunetele limbii engleze şi la constituirea unui vocabular pasiv, mai târziu, la vârsta de patru ani, se urmăreşte însuşirea de către copii a unui vocabular activ, formarea abilităţilor de a construi propoziţii. După spusele metodistei, unii părinţi au remarcat la copii că aceştia însuşesc mai uşor decât ei engleza şi au o rostire corectă.

Totodată, oamenii de ştiinţă consideră precoce vârsta de trei-patru ani pentru studierea unei limbi străine. Ei arată că la această vârstă copiii au carenţe în cunoaşterea limbii materne, vocabularul român este la început de formare, astfel persistând riscul de tulburare a acestuia.

În ce priveşte ideea de a obişnui urechile copiilor cu sunetele limbii engleze, deoarece creierul copiilor este mult mai performant decât cel al adulţilor, oamenii de ştiinţă rămân sceptici. Potrivit acestora, învăţarea unei limbi străine de către copii nu trebuie să înceapă înainte ca aceştia să ştie a scrie şi a citi în limba maternă. Totodată, susţin savanţii, instrumentele didactice şi jocurile video sunt foarte utile, însă acestea nu trebuie să înlocuiască munca pedagogului.

Riscul de interferenţă

Potrivit doctorului conferenţiar Valentina Botnari, şefa Catedrei Psihopedagogie şi Educaţie Preşcolară a Universităţii de Stat din Tiraspol, învăţarea unei limbi străine ar trebui să înceapă la vârsta când copilul a însuşit foarte bine limba maternă pentru a evita riscul de interferenţă (situaţia când copilul are un vocabular format din cuvinte provenite din limbi diferite – n.r.), când limba maternă a prins rădăcini în spiritul şi conştiinţa copilului, când copilul distinge foarte bine limba maternă de limbile străine.

Ignorarea acestui principiu, în opinia Valentinei Botnari, nu face altceva decât să alimenteze/perpetueze problemele de exprimare la elevii din şcolile din Republica Moldova. În opinia profesoarei, vârsta optimă pentru demararea acestui proces este cea de cinci ani.

Criză de pedagogi competenţi

În plus, predarea limbii străine la copiii preşcolari presupune posedarea unei metodologii şi a unor strategii speciale. Asemenea cunoştinţe le posedă doar un pedagog competent în psihopedagogie preşcolară şi în domeniul unei limbi străine. Or, în RM sunt foarte puţini specialişti care ar face faţă unor asemenea cerinţe.

„În ce priveşte învăţarea în paralel a unei limbi străine cu cea maternă de la o vârstă fragedă, în RM, din păcate, nu există o asemenea metodologie argumentată ştiinţific şi demonstrată experimental”, menţionează Botnari.

Ilie Gulca