Limba română vorbită în străinătate

Angela Sochirca

Cu prilejul Zilei Limbii Române, JURNAL a contactat basarabeni emigrați sau plecați la studii, la munci în diferite țări pentru a afla ce atitudine au față de limba română în societățile-gazdă. Propunem atenției Dvs. sondajul cu genericul „Limba română, vorbită în străinătate”.

Francezilor le place accentul român

Francezii, în general, sunt toleranți cu multiplele naționalități de pe teritoriul lor. De aceea, după părerea mea, aici limba română, ca și celelalte limbi, se simte în largul său. Francezilor le place accentul român. Atunci când noi, vorbitorii de limbă română, ne exprimăm în franceză, ei o găsesc foarte melodioasă și spun că se aseamănă cu italiana, spaniola sau portugheza.

Noi, moldovenii, avem un mare atu în raport cu francezii, deoarece vorbim mai multe limbi și, deci, suntem mult mai deschiși spre comunicare decât ei. La ora actuală, limba franceză (scrisă), spre deosebire de cea română, suferă modificări din cauza felului de a vorbi la telefoanele mobile. Cuvintele se scriu în abrevieri, ca să fie mai repede citite, astfel, limba vorbită, de stradă, îi ia locul celei literare.

De când m-am stabilit în Franța, vorbesc româna mai ales la telefon, când îmi contactez familia. În rest, o vorbesc atunci când mă întâlnesc cu concetățenii la Paris sau dacă sunt invitată la un „Mărțișor”, cu un program de versuri în limba română. Sunt multe ocazii, important e să fie dorință!

Angela Sochircă, actriță, Franța

Lilian Negură

 „Atunci când respecți pe cineva, înveți și limba acestei persoane sau comunități”

Limba română este o limbă minoritară în Canada și este vorbită, dacă mai este vorbită, de comunitatea românească emigrată aici din România sau Republica Moldova. Fiind limbă minoritară, ea este inevitabil foarte fragilă și se menține doar datorită emigrației tot mai masive. Deoarece mă întristează exodul masiv de moldoveni talentați din țară, aș dori ca limba română să înflorească în R. Moldova (și în România bineînțeles) și mai puțin în Canada.

Eu vorbesc limba română în familie și cu cunoștințele mele românofone sau românofile. De altfel, cunosc în Canada mai multe persoane care vorbesc româna, deși limba româna nu este limba lor maternă, doar pentru că soțiile sau soții vorbesc româna. Aceasta demonstrează încă o dată că atunci când respecți pe cineva, înveți și limba acestei persoane sau comunități!

Lilian Negură, profesor la University of Ottawa, Ontario, Canada

Simona Bercu

În Irlanda, copiii mei vorbesc foarte bine românește

În orășelul Killorglin, unde locuim noi, suntem singurii români, deci nu avem cu cine vorbi românește. În schimb, în casă vorbim între noi doar românește. Copiii mei vorbesc foarte bine, iar fiul meu (care are 8 ani jumătate) se descurcă bine și la citit.

Ieri, am fost la Dublin pentru a primi cetățenia irlandeză în cadrul unei ceremonii. Au fost acordate 1000 de cetățenii în cadrul acestei ceremonii am auzit vorbindu-se românește în jurul meu destul de mult, cu accente diferite (inclusiv dulcele accent moldovenesc, accent pe care îl am și eu).

Simona Bercu Bârsan, actriță, Irlanda

 

Comunitatea moldovenilor din Cehia numără 6500 de persoane

Limba română este limba oficială și una dintre limbile de lucru ale Ambasadei Republicii Moldova în Cehia. Toată documentația Ambasadei și comunicarea cu Centrala MAE și alte instituții din R. Moldova, precum și cu diaspora noastră, se face bineînțeles în limba română.

Comunitatea moldovenilor din Cehia numără acum în jur de 6500 de persoane. La sărbătorile organizate în comun cu reprezentanții diasporei răsună graiul nostru străbun și cântecele populare de pe meleagurile Moldovei – fie că e vorba despre Crăciun, Mărțișor, Paște, Sărbătoarea Diasporei, Zilele Culturii Moldovei și ale Vinului etc.

Chiar în aceste zile, ansamblul „Kodrjanka” („Codreanca”) format anul trecut la Praga de către studenții moldoveni participă la un festival etnofolcloric din Cehia. Astfel, limba română este aplaudată aici la scenă deschisă.

La 22 septembrie, în Parcul Kinsky din Praga, vom desfășura o amplă sărbătoare națională, cu grai și cântec, voie bună și bucate naționale. Multe dintre acțiuni le realizăm împreună cu colegii din Ambasada României, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Primăria din Praga. Avem și mulți prieteni cehi care ne vorbesc limba și ne cunosc cultura. Cărțile unor scriitori moldoveni sunt traduse în Cehia și expuse la mari târguri de carte.

Comunitatea noastră e unită și în jurul bisericii „Sfântul Mihail” din Praga, unde slujbele se oficiază doar în limba română. Astfel, pot să afirm cu destulă certitudine că limba română este la ea acasă în acest minunat oraș, Praga, și în această țară prietenă, Republica Cehă.

Ștefan Gorda,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova

în Republica Cehă și pe lângă Sfântul Scaun

Violeta Grigore

Americanii, surprinși să afle de existența limbii române

Am avut fericita ocazie să vorbesc românește cu mai mulți americani, în special din tagma diplomatică, dar de fapt limba română este puțin cunoscută în SUA. Se vorbește cu precădere în familiile emigranților, între prieteni, la întrunirile diasporei, în centrele culturale de pe lângă Ambasada și Consulatul României și Moldovei. Am vizionat câteva filme românești la Muzeul de Artă Modernă și la Alianța Franceză din New York. Știu că există cursuri de limbă română în câteva universități americane. Dar de cele mai multe ori americanii de rând sunt surprinși să afle de existența limbii române, deseori accentul nostru îl iau drept accent francez. Se întâmplă să întâlnești și câte un american care a călătorit prin părțile noastre și atunci neapărat poți auzi un „mulțumesc” sau „bună ziua” articulate cu multă grijă și neapărat acompaniate de faimosul zâmbet american. Acasă vorbim românește. Nimic nu poate înlocui confortul și intimitatea limbii materne.

Violeta Grigore, asociat în compania franceză de bijuterie și ceasuri de lux „Cartier”, New York

 

 

Limbajul moldovenilor din Italia devine macaronic

Ca oriunde în diaspora, limba româna e vorbită, înainte de toate, în familie, între prieteni, de la amvonul bisericii ortodoxe române și la varii manifestări literar-artistice (lansări de carte, spectacole) organizate de numeroasele societăți/asociații românești (moldovenești).

Din păcate, sub aspect lingvistic, basarabeanului de rând venit „la Italia” nu-i prea pasă de felul în care se exprimă. Vorba e că omul nostru vădește un mod uimitor de a se plia după mediul lingvistic în care se află, împestrițându-și vorbirea cu termeni preluați din alte limbi. Astfel, dacă acasă își presăra graiul cu vocabule din rusă, aici, în țara spaghetelor, limbajul său devine de-a dreptul… macaronic.

Aflați deci că pe la Râm, neobosita coană Chirița face colațiunea (fare la colazione – a lua micul dejun), mănâncă fete cu dulceață (fette biscottate – pesmeți), face speza (fare la spesa – a face piața), rămâne rău dacă n-o chemi ca s-o inviți la o festă (ci rimane male se non la chiami per invitarla ad una festa – se supără dacă n-o suni ca s-o inviți la o petrecere), lucrează c-o-dită (ditta, s.f. – întreprindere, firmă), merge la comună (comune, s.m. – primărie), fiindcă i-a scăzut (scadere, vb. – a expira) cartea de identitate.

Pare surprinzător, cel puțin pentru mine, faptul că și mulți români din Țară se exprimă cam ca și basarabenii, cu o singură diferență: aceștia din urmă nu au lăsat acasă rusismele care au rădăcini adânci în graiul lor. Astfel încât mi-a fost dat să aud din gura unui conațional o înjurătură „compusă”, adică, concomitent în italiană și în rusă. E trist că majoritatea românilor, de pe ambele maluri ale Prutului, care au copii născuți aici, vorbesc cu ei în italiană. Și barem de-ar fi o italiană fluentă…

Ca să trag o linie, aș zice că limba română aici e un oaspete care se așază mereu în colțul mesei chiar și în mediul în care ar trebui să aibă un loc de cinste.

Cu profundă amărăciune pentru realitățile de acasă și cu dorința de mai bine pentru cele de aici, îmi doresc din tot sufletul ca felul în care ne exteriorizăm gândurile să devină o preocupare zilnică pentru fiecare dintre noi.

Tatiana Chiriță, profesoară, Roma

Grupaj de Irina Nechit

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)