Limba română mai e dispreţuită în Republica Moldova

3-4-500x375Petru Butuc: „Din cauza dominaţiei limbii ruse, statul nostru se descentralizează, iar descentralizarea culturală duce la descentralizarea politică”

După 23 de ani de independenţă a statului Republica Moldova şi 25 de ani de la revenirea la grafia latină, legislaţia lingvistică e şi azi neglijată. Unii lingvişti consideră că limba rusă funcţionează oficial, faţă de limba română, în proporţie de 80 la 20 la sută, marea noastră greşeală constând în faptul că tolerăm funcţionarea oficială a două limbi într-un stat naţional. Referindu-se la neglijarea legislaţiei lingvistice, doctorul în filologie, conf. univ. la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Petru Butuc, spune că, în primul rând, aceasta e nesocotită din punct de vedere politic, pentru că a fost adoptată în condiţiile statului sovietic. „Legislaţia aceasta reprezintă o realitate de până la 1989 şi din cauza aceasta e inoperantă. Ea a intrat în faliment chiar din ziua declarării independenţei statului R. Moldova. Chiar din acea zi trebuia adoptată o nouă legislaţie lingvistică care să reprezinte statul naţional, suveran, independent Republica Moldova”.

Totuşi filologul consideră că legislaţia existentă are şi lucruri bune pentru că „a revizuit trei aspecte foarte importante pentru cultura noastră naţională în spaţiul dintre Prut şi Nistru. În primul rând, limba poporului băştinaş a îmbrăcat veşmântul ei firesc – grafia latină, în al doilea rând, lumea normală a conştientizat identitatea ei cu limba română. Glotonimul „limbă moldovenească” în contextul nostru politic nu are ce căuta, pentru că ne aduce numai rele. În fine, al treilea aspect – legislaţia a pus în funcţionare limba română în aproape toate instituţiile statului, ceea ce n-a fost până în anul 1989. Azi toate domeniile economice, sociale, politice utilizează limba română, însă, cu părere de rău, doar parţial. În rest toate sunt lăsate baltă, pentru că legislaţia de la 31 august 1989 nu prevede mecanismul adecvat de funcţionare a limbii de stat într-un stat naţional”, conchide Butuc.

„Limbile oficiale într-un stat trebuie coordonate numai de specialişti”

Petru Butuc afirmă că nu există nici un stat ex-sovietic care până la ora actuală nu şi-ar fi adoptat o nouă legislaţie lingvistică. „Suntem restanţieri la acest capitol şi de aici pornesc toate relele: publicitatea în statul nostru se face în două limbi. Şi nu se face de la limba română spre limba rusă, dar invers, lumea formulându-şi întâi gândul în limba străină acestui stat, după care îl traduce cuvânt cu cuvânt în limba română. De aceea avem multe greşeli pe toate panourile publicitare din Chişinău şi din republică. Cea mai frecventă greşeală este: „Ne-am deschis!”, ruseşte: „My otkrylisi!” ş.a.

Astfel, 90% din greşeli se trag din cauza limbii ruse şi a publicităţii acesteia; trebuie să se ştie că limbile oficiale într-un stat sunt coordonate, controlate numai şi numai de specialişti, şi nu de politicieni. Specialiştii sunt daţi într-o parte. Nu există un departament de stat al limbii, cu funcţii de control şi penalizare.”

„Fiecare crainic în ultimii ani îşi creează propria lui limbă la nivel ortoepic, intonaţional. În loc de „Moldova”, mulţi spun „Molidova”… Unii vorbesc cu mostre de limbă din graiurile munteneşti, dâmboviţene, maramureşene, ardelene, considerând că acestea sunt model de corectitudine, dar lumea noastră din audiovizual, din presă în general, n-a înţeles până în prezent că „Dumnezeul” nostru lingvistic este întotdeauna dicţionarul. Noi avem zeci şi sute de acte normative, dar lumea nu le consultă”, subliniază Petru Butuc.

„Societăţile culturale în limbă rusă duc la subminarea statului”

Lingvistul concluzionează că „marea noastră greşeală este că tolerăm funcţionarea oficială a două limbi într-un stat naţional. Conform standardelor internaţionale însă, funcţionează oficial numai o singură limbă, celelalte se conformează. Noi le-am dat voie la două şi bineînţeles că în condiţiile progresului tehnico-ştiinţific câştigătorul este nu cel care are cel mai mare număr de vorbitori, dar cel care are mai mult audiovizual, bază materială. Limba rusă funcţionează oficial, în raport cu limba română, cam 80% la 20%. Astfel, statul nostru se descentralizează de la sine, iar descentralizarea culturală duce la descentralizarea politică a statului. Şi noi acum, după evenimentele care au loc în Ucraina, ne putem da seama la ce poate duce deşănţarea funcţionării limbii noastre în statul Republica Moldova. Statul trebuie să fie foarte atent. Toate instituţiile, colegiile, liceele, partidele, societăţile culturale în limbă rusă duc la subminarea statului”.

„O lege care se identifică cu un stat ce nu mai există”

Referindu-se la realizările şi eşecurile în promovarea limbii române în mun. Chişinău, şefa Direcţiei social-umanitare şi relaţii interetnice a Primăriei municipiului Chişinău, Violeta Crudu, spune că obiectivul de activitate al Comisiei pentru respectarea legislaţiei lingvistice în cadrul Primăriei este să coordoneze textele de publicitate expuse pe toate tipurile de panouri privind corectitudinea.
Astfel, până în acest moment, în mun. Chişinău au fost coordonate: în anul 2009 – 214 texte, în 2010 – 1007 texte, în 2011 – 877 texte, în 2012 – 1151 texte, în 2013 – 885 texte. După spusele Violetei Crudu, nu toate textele de pe panourile publicitare sunt supervizate deoarece agenţii economici le plasează fără acordul administraţiei publice locale.

Funcţionara menţionează că limba rusă mai continuă să prevaleze în inscripţiile din interiorul unităţilor de comerţ şi prestări servicii. Posterele, meniurile, indicatoarele de preţ şi alte informaţii sunt expuse, de cele mai multe ori, într-o singură limbă. Acest fenomen mai este susţinut şi de prevederile Legii cu privire la publicitate, care stipulează că în locurile de comerţ şi de prestări servicii, folosirea de către agenţii activităţii de întreprinzător în interior şi exterior a elementelor de design ce conţin emblema firmei, marca comercială, orice altă informaţie ce corespunde profilului întreprinderii nu se consideră publicitate şi se efectuează fără autorizarea administraţiei publice locale. „Menţionez intenţionat acest articol din lege, pe care administraţia publică îl consideră promotorul tuturor greşelilor gramaticale de care ne ciocnim, din cauza cărora ne revoltăm, dar împotriva cărora nu prea avem soluţii”.

Violeta Crudu susţine că modificări stringente solicită şi Legea cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul RSSM, depăşită nu doar ca vârstă, denumire, dar şi concept. „O lege care se identifică cu un stat ce nu mai există, o lege în care limbii române nu i se spune pe nume, o lege care, deşi se vrea demult modificată, mai stârneşte discuţii, dar şi rezistenţă din partea celor care au toată puterea s-o modifice”.

Modificări la legislaţia lingvistică

Solicitată de JURNAL să se pronunţe privind calitatea limbii române în spaţiul public şi funcţionalitatea ei, şefa Centrului Naţional de Terminologie (CNT) din cadrul Institutului de Filologie al AŞM, Inga Druţă, susţine că situaţia este relativ bună. „Acum doi ani au fost votate câteva modificări la Legea cu privire la înregistrarea întreprinzătorilor, conform cărora denumirea firmelor, companiilor nu mai urma să fie controlată de specialiştii Centrului şi drept urmare au apărut mai multe denumiri înregistrare cu greşeli, sau în rusă, engleză. Era evident că e nevoie de intervenţia noastră. Ca rezultat am solicitat ajutor de la Parlament şi am pregătit un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Modificările au fost votate deja în două lecturi şi publicate în Monitorul oficial. Urmează deja să intre în vigoare”.
„S-a completat legea veche din 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RM cu art. 29 I cu următorul cuprins: „Verificarea corectitudinii lingvistice a textelor de publicitate superioară a denumirilor de mărfuri şi de produse alimentare, a informaţiei cu privire la produsul certificat de pe etichetele de mărfuri, a instrucţiunilor referitoare la mărfurile fabricate în RM este obligatorie şi se realizează de către autoritatea publică competentă în domeniul lingvistic, terminologic, CT”. Şi art. 32 a fost modificat. Controlul asupra respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RM este exercitat de către CT, precum şi de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. CT va elabora formulare tip, mostre şi alte forme tipizate de publicitate recomandate spre utilizarea cu respectarea corectitudinii lingvistice.

Art. 2 al Legii nr. 153 din 17 iulie 2014 stipulează următoarele: „La art. 9 din Legea nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali cu modificările ulterioare alin. 7 va avea următorul cuprins: „Până la înregistrarea persoanei juridice organul înregistrării de stat verifică denumirea sub aspectul disponibilităţii şi al distinctivităţii, iar CT – autoritatea publică competentă în domeniul lingvistic terminologic verifică corectitudinea lingvistică a denumirii, costurile verificării sunt suportate de către deponent.”

Inga Druţă spune că se va reveni la verificarea denumirilor de organizaţii comerciale, de firme, SRL, companii, ceea ce este un pas înainte, pentru că se vor contracara denumirile agramate şi amalgamate.

The following two tabs change content below.