Limba română, dispreţuită într-un supermarket din Chişinău

 

Mesajele pe un panou informativ sunt scrise, în unele zile, în limba română cu caractere chirilice

 

Desconsiderarea limbii române într-un centru comercial îl poate costa pe agentul economic circa 2000 de lei. Legea Nr. 105
din 13.03.2003
privind protecţia consumatorilor spune că orice informaţie trebuie să-i fie prezentată consumatorului „în limba moldovenească sau în limba moldovenească şi în una din limbile de circulaţie internaţională”.

Pe adresa JURNALULUI de Chişinău a parvenit un mesaj, însoţit de o fotografie, care ne informează că, într-un supermarket din Chişinău,  mesajele de pe un panou informativ sunt scrise în unele zile în limba română, dar cu grafie chirilică. Chişinăueanul Ionel Bălan ne comunică: „Limba “moldovenească” e la ea acasă în Green Hills, str. Kiev 16/1, sectorul Râşcani al capitalei. Timp de două zile, în supermarketul respectiv am avut nefericirea de a descoperi un „lăcaş al moldovenismului” promovat de administraţia magazinului. Am încercat să-mi exprim nemulţumirea angajaţilor unităţii de comerţ, din păcate însă a doua zi iarăşi am fost martor ocular al ignorării depline a legislaţiei Republicii Moldova”.

 

Ionel Bălan a încercat să discute în prima zi cu administraţia magazinului. I s-a răspuns că a scris cineva care e plecat acasă. „A doua zi, am făcut o fotografie. În timp ce vorbeam cu un reprezentant din administraţie despre încălcarea legislaţiei, care mi-a răspuns arogant: „În ce mod puteţi demonstra aceasta?”, cineva din angajaţi ştersese totul de pe panou”, reclamă cumpărătorul.

 

„Ei au scris cum consideră de cuviinţă”

 

Contactată telefonic de JURNAL, o reprezentantă a administraţiei magazinului pe prenume Cristina, după ce i-am descris cazul, mi-a spus că nu înţelege nimic şi mi-a cerut să-i explic totul în limba rusă, deoarece nu vorbeşte şi nu înţelege deloc limba română. Referindu-se la situaţia descrisă, managerul mi-a spus că în magazinul lor informaţiile pe panoul informativ sunt redactate de obicei în limba română, iar în cazul dat informaţia a fost scrisă de reprezentanţii unei firme producătoare de mezeluri: „Ei au scris cum consideră de cuviinţă”. Administratoarea magazinului mi-a spus că doar directorul magazinului ne poate oferi mai multe informaţii.

 

Inga Druţă, cercetător ştiinţific-coordonator la Centrul de Terminologie din cadrul Institutului de Filologie al AŞM, ne-a spus că „Centrul Naţional de Terminologie este responsabil doar de publicitatea stradală şi nu are prerogativa de a penaliza în asemenea cazuri”. Potrivit Ingăi Druţă, doar Primăria Municipiului Chişinău poate penaliza cazurile respective. „Sunt grupuri de lucru din cadrul primăriei care fac din când în când raiduri şi urmăresc situaţia, din ele face parte şi câte un poliţist”, mai spune Druţă.

 

Legea blândă şi imperfectă

 

„Conform legii cu privire la publicitate, de textele de pe panourile din interior este responsabil agentul economic. Orice informaţie mai întâi trebuie scrisă în limba de stat. Ceea ce este în exterior se coordonează de specialiştii din cadrul primăriei capitalei”, a spus pentru JURNAL Angela Lubaş, specialist principal în Direcţia social-umanitară şi relaţii interetnice a Primăriei Chişinău.

 

Din spusele funcţionarului primăriei, agentul economic „nu riscă nimic, nicio sancţiune. Conform legii, în cazul dat, acestuia i se poate aplica o sancţiune doar de către cei de la Agenţia pentru Protecţia Consumatorului (APC)”, a conchis Lubaş.

 

Ce spune legea?

 

„Legea privind protecţia consumatorilor spune clar că orice informaţie pentru consumator trebuie să fie neapărat în limba română, în celelalte limbi se poate scrie abia după aceasta. Prezentarea informaţiei în orice limbă în afară de limba de stat reprezintă o încălcare a drepturilor consumatorilor şi este sancţionată conform Codului contravenţional cu 200 de unităţi convenţionale, ceea ce reprezintă 2000 de lei”, ne-a comunicat şeful Serviciului mass-media al APC, Viorica Şterbeţ.

 

Cum acţionăm în cazuri analoage?

 

Potrivit angajatei APC, orice persoană care este martoră la asemenea încălcări ale legislaţiei, trebuie mai întâi să atenţioneze vânzătorul şi administraţia magazinului spunându-le că îi este încălcat dreptul. Dacă nu se rezolvă problema, poate cere registrul de reclamaţii. „Fiecare unitate comercială trebuie să aibă un asemenea registru. Dacă timp de şapte zile sesizarea consumatorului n-a fost soluţionată, consumatorul are tot dreptul să depună o plângere la APC sau să sune la linia fierbinte la numărul: 74 14 64 şi să sesizeze inspectorii, care vor ieşi la un control”, a explicat Viorica Şterbeţ.

 

Potrivit funcţionarului, asemenea sesizări cu scriere în grafie chirilică n-au fost semnalate la APC, dar au fost reclamate cazuri când informaţia pentru consumatori nu era scrisă în limba de stat.

Victoria POPA

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa