Limba română, cu frecvență redusă

 

La USM, Facultatea de Litere a fuzionat cu cea de Limbi Străine. Chiar dacă mai multe sate din R. Moldova se confruntă cu o lipsă de profesori la disciplina limba şi literatura română, universităţile pot să atragă studenţi doar dacă le propun să studieze pe lângă limba şi literatura română o altă limbă, cum ar fi italiana, engleza, germana ori franceza.

Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, cea care a format mai mulţi poeţi, prozatori, care între timp s-au impus şi ca istorici literari şi critici importanţi, a fost comasată în 2013 cu Facultatea de Limbi Străine. Conf. univ., dr. Lilia Trincă, decană a Facultăţii de Litere a USARB, ne informează că, din păcate, specialitatea limba şi literatura română era mai puţin solicitată şi din această cauză s-a decis comasarea ei cu limba engleză, germană, ori franceză.

Puţini studenţi planifică să rămână să muncească în R. Moldova. Cei care aleg să studieze, pe lângă limba română, germana sunt pe cale de a pleca şi nu se văd nici traducători ori angajaţi ai unei ambasade, cei care aleg engleza mai acceptă ideea că ar putea lucra în şcoli.

„Chiar azi o studentă a solicitat să fie transferată de la limba română –  limbă de bază, la limbile franceză-engleză. Mi-a spus că nu o interesează să studieze limba şi literatura română! Pentru mine este stupid şi bizar acest lucru, pentru că avem aceiaşi profesori, foarte buni. Avem două catedre: Limba Română şi Filologie Romanică şi Literatura Română şi Universală”.

Cererea de profesori, mai mare decât oferta

Actualmente, facultatea are o grupă de opt studenţi care studiază limba română ca limbă de bază. „Sunt puţini. Atunci când am candidat eu la specialitatea limba română-latină eram două grupe şi concuram mai mulţi candidaţi pe un loc. Anul acesta avem locuri vacante la buget la limba română-franceză, română-engleză, română-germană. Nu sunt solicitate pentru că tinerii nu mai sunt atraşi să meargă să lucreze în şcoli, chiar dacă salariul le-a fost mărit”, ne-a mai spus Lilia Trincă.

Conlocutoarea noastră remarcă faptul că în oraşul Bălţi, un oraş rusificat, unde se vorbea preponderent în limba rusă, azi se vorbeşte mai mult şi mai bine în limba română. „Admir deja cum vorbesc absolvenţii de licee şi gimnazii. Chiar şi cei de la instituţiile cu predare în limba rusă vorbesc limba română la un nivel  mai avansat. Calitatea limbii române vorbite s-a îmbunătăţit”, constată profesoara.

Totuşi, solicitarea de cadre didactice la limba şi literatura română în regiunea de nord a RM e mai mare decât oferta. „Aveam 15 absolvenţi, pe când ministerul a solicitat 27. Chiar dacă toţi ar fi mers să lucreze profesori oricum nu am fi putut acoperi solicitarea ministerului. Din păcate însă nu toţi cei care absolvesc merg acolo unde sunt repartizaţi”, relevă Lilia Trincă.

Studenţii, atraşi cu o limbă străină

O situaţie similară se atestă şi la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Decana facultăţii, con.univ., dr. Gabriella Topor, ne informează că aici de doi ani nu mai există la secţia de zi specialitatea de limba şi literatura română, ci la fel ca şi la Bălţi: limbă română-engleză, limba română-italiană, franceză, ori germană.

„Anual, avem 55-65 de locuri finanţate de la buget. Sunt acoperite în jur de 50 de locuri. Anul acesta multe au rămas nesolicitate şi admiterea este prelungită şi pentru luna septembrie. Din păcate, criza demografică s-a răsfrânt şi asupra universităţilor.”

Pe parcursul ultimului deceniu, numărul studenţilor la facultate a scăzut de la 500 la 200 de studenţi. „Noi nu mai avem de vreo doi ani specialitatea de limba şi literatura română, avem doar limba română plus o limbă străină. Studenţii care planifică să se angajeze în şcoli, dacă există puţine ore de limba română, să aibă astfel posibilitatea de a preda şi o altă limbă. Am lărgit spectrul specialităţii, altfel nu putem atrage studenţi”, ne spune Gabriella Topor. Decana mai precizează că în planurile de studii 60% sunt dedicate studierii limbii şi literaturii române, şi 40% celei de a doua specialităţii. „Accentele oricum cad pe studierea limbii române”.

Referitor la calitatea limbii vorbite, după 30 de ani de la proclamarea limbii române ca limbă oficială, decana observă că o vorbesc mult mai bine tinerii şi alolingvii care au studiat limba la cursuri. Mulţi dintre cei care şi-au făcut studiile în perioada sovietică mai continuă să vorbească o limbă poluată de rusisme, care zdruncină auzul.

„Totul porneşte de la cultura lingvistică”

Recent a fuzionat şi Facultatea de Litere cu cea de Limbi Străine de la Universitatea de Stat din Republica Moldova. Principala cauză este aceeaşi, numărul mic de studenţi. Potrivit Regulamentului USM, o facultate nu poate activa cu un număr mai mic de 200 de studenţi. Facultatea de Litere a avut anul acesta 54 de absolvenţi. După admitere, numărul studenţilor a atins cifra de circa 180 de persoane. Din această cauză a fost luată decizia de a fuziona cu Facultatea de Limbi Străine.

Viorica Molea, conf. univ., dr. în filologie, ne informează că, la insistenţa reprezentanţilor facultăţii, a fost păstrată denumirea: Facultatea de Litere şi a fost păstrat Departamentul de lingvistică română şi ştiinţă literară.

„Am înaintat un demers conducerii universităţii. Rectorul şi prorectorul au acceptat să rămână intact acest departament ca să nu ne dizolvăm cu totul în limbi străine. Facultatea a fuzionat din cauza numărului mic de studenţi. Deşi  angajaţii instituţiei s-au implicat activ în procesul de promovare a instituţiei, inclusiv la concursuri, olimpiade şcolare, situaţia a rămas neschimbată, fiind influenţată de factori care nu depind de noi, cum ar fi exodul masiv, pragmatismul tinerilor, care chiar dacă au talente, aleg profesii mai bine plătite, care să le asigure existenţa”, susţine Viorica Molea.

Viitori translatori care nu cunosc limba română

Tinerii care aleg să studieze la Facultatea de Litere la USM pot opta pentru specialitatea de limba şi literatura română-engleză, română-franceză. „Avem specialişti foarte buni la limba şi literatura română, majoritatea profesorilor sunt doctori în ştiinţe. Specialitatea de „Limba şi literatura română şi ştiinţele educaţiei” a rămas doar la secţia cu frecvenţă redusă, unde oricum nu ar fi posibil să înveţi o specialitate dublă.

Din păcate, mulţi azi nu înţeleg că totul porneşte de la cultura lingvistică. La Limbi Străine, spre exemplu, a fost scos cursul de limba română, a rămas doar un curs de introducere în lingvistica generală. Am avut anii trecuţi ore cu ei. E un dezastru. Sunt studenţi, viitori translatori, care, din păcate, nu cunosc limba română aşa cum trebuie să o cunoască un pretins intelectual”, a conchis Viorica Molea.

Satele se confruntă cu o criză de specialişti

Am încercat să aflăm şi la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării care este situaţia la capitolul asigurarea cu cadre didactice la limba şi literatura română în prag de nou an, dar au cerut să depunem o solicitare oficială de informaţii la care ne vor da răspuns în decurs de două săptămâni. Solicitată de noi, şefa Secţiei resurse umane a Direcţiei educaţie Ialoveni, Ludmila Ţurcan, ne-a informat că au nevoie de 110 profesori la diverse obiecte, dintre care – şase la limba şi literatura română.

„Au fost repartizate 48 de persoane, dintre care cinci – la limba română. Dar pe parcursul ultimelor zile ne-au telefonat mai mulţi tineri care au refuzat angajarea. Astfel rămâne fără profesor gimnaziul din Dănceni şi nu e exclus să mai avem astfel de situaţii”, relevă cu regret Ludmila Ţurcan.

Rodica Cotruţă, profesoară, responsabilă de limba şi literatura română în cadrul  Direcţiei educaţie a Consiliului raional Criuleni, ne informează că în mare parte instituţiile de învăţământ din acest raion sunt asigurate cu profesori la disciplina respectivă, dar e vorba de profesori cumularzi. În mai multe şcoli, profesoara de limba rusă ori de alte limbi străine predă limba română.

Într-un gimnaziu profesoara de biologie predă şi limba română, şi limba rusă. „Nu este o rezolvare a situaţiei. Din păcate, salariul mediu pe care-l acumulează un profesor, de 5-6 mii de lei, nu e suficient pentru a-şi întreţine azi familia. De aceea mulţi aleg să plece. Avem nevoie de specialişti în domeniu”, a conchis profesoara.

The following two tabs change content below.
Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Ultimele articole de Svetlana Corobceanu (vezi toate)