Limba română, conflict nepolitic degenerat în unul politic

UTA GĂGĂUZIA // La întrevederea dintre Filat  şi Formuzal s-a ajuns la un compromis ce ţine de predarea limbii române, însă nu s-a vorbit nimic despre corespondenţa oficială în limba de stat

Restanţierii îşi vor putea continua studiile în şcoli profesionale şi colegii, programe pilot pentru studierea limbii române în grădiniţe, surse suplimentare din bugetul de stat pentru studierea limbii române de către minorităţi, acestea sunt câteva din deciziile asupra cărora au convenit prim-ministrul Vlad Filat şi başcanul UTA Găgăuzia Mihail Formuzal.

Vadim VASILIU

Ieri, pe 8 iulie, prim-ministrul RM, Vlad Filat, şi başcanul UTA Găgăuzia, Mihail Formuzal, au avut o întrevedere la care au discutat o serie de probleme apărute după scandalul cu restanţierii la examenul de bacalaureat Limba şi Literatura Română. În urma întrevederii, s-a convenit asupra unor acţiuni menite să aplaneze situaţia limbii române în regiune.

Cei doi au convenit că liceenii care nu au susţinut examenele de bacalaureat la limba română îşi vor putea continua studiile nu doar în şcolile profesionale (cum se anunţase anterior), ci şi în colegii. Premierul a susţinut iniţiativa autorităţilor dela Comratprivind implementarea în grădiniţele din autonomie a programelor pilot de studiere a limbii de stat şi a limbii găgăuze. Pentru aceste scopuri, în bugetul de stat pentru anul 2012 vor fi prevăzute mijloace pentru sporirea nivelului calităţii predării limbii române în instituţiile de învăţământ în întreaga ţară. La rândul său, Mihail Formuzal a declarat că aceste acţiuni vor oferi posibilitatea pentru dezvoltarea unui dialog serios pentru soluţionarea acestei probleme.

Părinţii s-au revoltat

Contactat de JURNAL, Cornel Ciurea, expert IDIS Viitorul, unul dintre autorii studiului „Politicile lingvistice ale Chişinăului în raport cu UTA Găgăuzia”, a spus că, iniţial, conflictul a fost unul nepolitic care degenerat în unul de ordin politic. „Autorităţile din Găgăuzia s-au autosesizat pe marginea restanţierilor la română după ce părinţii celor 44 de absolvenţi ai liceelor au făcut vâlvă. Numărul restanţierilor la română a părut dezastruos pentru autorităţile găgăuze dacă luăm în consideraţie că anul trecut doar nouă elevi din UTA Găgăuzia au picat Bacul la diferite discipline. Culmea este că în Taraclia numărul restanţierilor la română, în acest an, este peste 50 de elevi, însă acolo nimeni nu a scandalizat situaţia”, a declarat expertul.

Potrivit lui Cornel Ciurea, calificativele pe care le-au luat elevii în anul acesta sunt cauzate de condiţiile mai dure de examinare. Cornel Ciurea a menţionat pentru JURNAL că Ministerul Educaţiei trebuie să elaboreze un proiect educaţional de durată ca fiecare (absolvent – cuvântul-cheie) al liceelor din UTA Găgăuzia să aibă parte de o pregătire bună la limba şi literatura română. „Dacă situaţia se va repeta şi anul viitor, tensiunea pe marginea limbii se va agrava şi mai tare în regiune”, a declarat Cornel Ciurea.

În Transnistria cu diplome nerecunoscute

Pe viitor, Ministerul Educaţiei trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung în care procesul de predare a limbii române să fie eficientizat, iar cheltuielile pentru predarea limbii de stat să fie mărite. Cornel Ciurea susţine că Mihail Furmuzal nu trebuia din start să ducă tratative cu Mihai Şleahtiţchi, ministrul Educaţiei, ci direct cu Vlad Filat.

Totodată, Cornel Ciurea crede că, în urma înţelegerilor la care au ajuns Filat şi Formuzal, administraţia găgăuză va accepta actele oficiale venite de la centru în limba română.

Chiar dacă diplomele emise de Direcţia Învăţământ a UTA Găgăuzia nu sunt recunoscute de Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, copiii care au primit aceste diplome se pot înscrie în instituţii de învăţământ superior din autoproclamata republică nistreană, în cele din Rusia şi în şcolile profesionale şi colegiile din Republica Moldova, a opinat Cornel Ciurea.

The following two tabs change content below.