Lilian Negură: Principiul aikido în politică

MANIPULARE // Cât de eficace este minciuna în actuala campanie electorală

Deşi lucrurile de pe piaţa media s-au schimbat mult în ultimul an, unele instituţii de presă, utilizate de PCRM în calitate de instrumente electorale, continuă să profeseze jurnalismul murdar. Metoda este aceeaşi: folosirea minciunii pentru a crea imaginea duşmanului, mobilizând sau provocând astfel revoltă sau îndoieli în rândul cetăţenilor, ca apoi acestea să fie instrumentalizate în scop electoral.

Să ilustrăm această metodă cu ajutorul celui mai recent caz, filmul fabricat de agenţia OMEGA „Trădaţi de vii”. Deşi vom utiliza acest exemplu, majoritatea materialelor (ştiri, emisiuni etc.) elaborate de instituţiile media cu pricina urmează exact aceeaşi metodă.
Descrierea care urmează, deşi este schiţată la repezeală, ne va permite să înţelegem principiile generale ale modului în care se manipulează opinia publică la OMEGA (şi la NIT). Se caută pentru început surse false sau reale („martori” sau „specialişti”) credibile în ochii publicului ţintă (femeie în vârstă, care are experinţă de viaţă, deci care ştie ce zice; copil nevinovat, deci care nu poate spune minciuni; un fals expert, jurnalistul, care vorbeşte cu o terminologie specifică şi scheme, deci în cunoştinţă de cauză etc.), care să producă informaţii „utile”. Această informaţie este fie falsă (bubuitura), fie presupus reală (nivelul apei). Informaţiile iniţiale sunt utilizate pentru a crea o teorie absolut falsă (explozie organizată de guvernare pentru a salva de inundaţii localităţi româneşti distrugând localităţile moldoveneşti) care să trezească emoţii puternice (indignare, revoltă etc.).

Pentru o mai mare credibilitate, şi ca emoţiile să fie cât mai mari, teoria astfel produsă este ancorată în nişte prejudecăţi mai vechi (imaginea pericolului românesc, natura criminală a guvernării), care au fost create şi ele la rândul lor prin aceeaşi metodă. Acest proces se reia din nou pentru a crea noi minciuni credibile în baza celor deja produse. Demersul este însoţit de efecte speciale audiovizuale care să faciliteze transmiterea mesajului şi generarea emoţiilor (fon muzical care să inducă anumite stări afective, în funcţie de mesaj; ton grav al vocii; utilizarea cuvintelor cu încărcătură emotivă puternică – criminal, trădător etc.). Aceste teorii şi informaţii sunt difuzate respectând principiul 3x3x3, adică ele sunt difuzate din cel puţin trei surse diferite, de cel puţin trei ori, în cel puţin trei contexte diferite. În felul acesta, prin efectul bulei de zăpadă, se crează un curent de opinie din ce în ce mai mare împotriva oponenţilor politici şi a acţiunilor acestora.

De ce aceasta ar fi o problemă?

În momentul în care majoritatea presei are simpatii politice şi utilizează metode de influenţă socială, de ce ar fi o problemă producerea acestor materiale la aceste organizaţii media? Prin simplul fapt că metoda descrisă mai sus depăşeşte limitele admisibile într-o societate democratică. Acest mecanism contravine grav eticii profesionale deoarece îşi propune explicit construirea de minciuni, un lucru grav în sine. Dar acesta este şi mai grav atunci când e folosit pentru a realiza scopuri politice în detrimentul interesului public (revoltă socială, conflicte interetnice şi sociale, clivaj social, anomie, lipsă de încredere în instituţii, apatie etc.). Lucrurile au mers într-atât de departe încât îmi pun întrebarea dacă este realist să se încerce reformarea acestor instituţii sau va fi nevoie de o intervenţie mai drastică pentru a readuce în cadrul deontologic profesional prestaţia acestor jurnalişti.

Efectele politice ale manipulării

Aceasta este partea etică şi profesională a problemei. Să vedem însă şi dimensiunea ei politică. Datorită acestei metode, PCRM a obţinut succese la alegerile din 2001, în 2005, la referendumul din septembrie anul acesta şi iată speră să reuşească şi în alegerile din noiembrie 2010. Eu însă nu m-aş grăbi să afirm că şi acum acest gen de jurnalism va avea aceleaşi efecte, pentru că timp de un an contextul social şi politic s-a schimbat mult.

În primul rând, piaţa media este deja destul de diversificată. Pentru ca acest gen de manipulare să aibă efectul scontat e nevoie ca sursele alternative de informaţii să fie cât mai puţin influente. În al doilea rând, campania electorală este un joc cu mai mulţi jucători, şi pentru ca acest gen de campanie media să aibă succes e nevoie ca oponenţii politici să fie pasivi, aşa cum s-a întâmplat pe perioada referendumului. Eu cred însă că, de această dată, când miza politică este extrem de mare, ceilalţi actori politici vor şti să răspundă adecvat la aceste provocări, căci e greu de presupus că partidele democratice vor sta şi vor aştepta să fie devorate prin această tehnică de manipulare fără scrupule.

În al treilea rând, acest gen de jurnalism a devenit mai degrabă marginal, deşi încă foarte influent. Ultimul an de guvernare democratică a permis o mai mare democratizare a mass-mediei din RM. Acest progres a fost constatat şi de organizaţiile internaţionale de monitorizare a presei. Astfel RM a urcat în clasamentul Reporterilor fără frontiere ajungând să fie a 75-a ţară după ce ani buni era codaşă. Aceasta se datorează bineînţeles diversificării instituţiilor mass-media pe piaţă, care semnifică o diversificare a surselor de informare a publicului. Însă mai important decât această diversificare, manifestată prin apariţia şi extinderea unor posturi de radio şi televiziune marginalizate înainte de 2009, este efortul depus de aceste instituţii media şi de jurnalişti, în pofida unor derapaje, de a-şi face meseria profesionist, adică conform rigorilor eticii profesionale, iar publicul a început să aprecieze acest lucru. ONG-urile media au astfel un motiv foarte serios să se implice mai energic contra practicilor care discreditează întreaga tagmă a ziariştilor.

Criza ca şansă

Gravitatea afirmaţiilor din ultima producţie mediatică de la OMEGA le dă într-un mod paradoxal o şansă bună acestei guvernări democratice să scape R. Moldova de ultimele vestigii ale jurnalismului murdar, o sursă importantă de intoxicare informaţională a societăţii. Astfel, după principiul transformării dezavantajului în avantaj, ei pot întoarce această armă împotriva acelei forţe politice care a creat-o.

Dacă o instanţă oficială va prezenta opiniei publice modul în care acest film a trucat realitatea şi va demonstra că, de fapt, aceşti jurnalişti au încălcat grav principiile deontologice profesionale, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va avea un argument extrem de serios pentru a sancţiona până la întreruperea activităţii instituţiei media care l-a produs şi a celor care folosesc metode similare. În acelaşi timp, partidele democratice vor putea folosi deconspirarea acestor minciuni în scopuri electorale pentru a discredita PCRM în faţa propriilor alegători.

The following two tabs change content below.
Lilian Negură

Lilian Negură

Lilian Negură

Ultimele articole de Lilian Negură (vezi toate)