Lilian Negură: Lupu, democraţia şi arta compromisului

Declaraţiile lui Lupu de la briefingul din 12 decembrie m-au făcut să mă îndoiesc de capacitatea PDM-ului de a înţelege până la capăt cum funcţionează democraţia.

Opinia că presa, societatea civilă şi analiştii politici care susţin reeditarea AIE nu sunt decât nişte marionete conţine în sine o jignire gravă adusă acestor oameni care reprezintă instituţii importante ale firavei democraţii moldoveneşti. Dacă o societate e democratică, trebuie să ne aşteptăm că presa va oferi spaţiu şi punctelor de vedere incomode, analiştii vor spune orice cred, chiar dacă asta nu convine cuiva, iar cetăţenii îşi vor exprima opinia manifestând public oricând doresc. Numai într-o societate totalitară jurnaliştilor, analiştilor şi cetăţenilor li se poate închide gura. Învinuind partenerii de reflexe totalitare, Lupu trebuie să fie la rândul său impecabil din punctul de vedere al respectării opiniilor care nu convin, altfel nu arată decât că nu prea împărtăşeşte valorile democratice.

Dar să presupunem că PDM are dreptate şi curentul de opinie favorabil Alianţei de centru-dreapta este iniţiat de unele partide politice prin influenţa pe care o au asupra acestor instituţii. Chiar şi în acest caz, care nu mi se pare real, nici un curent de opinie sau manifestaţie publică nu poate fi provocată dacă nu există nişte stări de spirit în societate care să le facă posibile. Atmosfera din societate este într-adevăr în acest moment incendiară, dar nu pentru că negocierile se tergiversează, ci pentru că se menţine o stare de incertitudine care întăreşte un clivaj care deja este greu de depăşit. Pentru unii revenirea comuniştilor este percepută ca un deznodământ inacceptabil, pentru alţii – păstrarea Alianţei de dreapta este inacceptabilă. Incertitudinea politică actuală este astfel greu de suportat de întreaga societate. Din acest considerent, PDM, păstrând incertitudinea, nu face decât să atragă asupra sa atitudini negative din toate părţile, ceea ce poate diminua influenţa sa în societate.

Pe lângă învinuiri, în acelaşi briefing de presă Lupu a făcut publică o ofertă pe care PDM o face partidelor parlamentare în cadrul negocierilor. Din cele cinci propuneri, trei sunt greu de acceptat de PLDM: adoptarea modificărilor legislative pentru alegerea președintelui țării cu 51 de voturi, partajare egală a responsabilităților în Guvern și adoptarea deciziilor în Alianţă prin consens. Eu cred că de fapt aceste doleanţe explică cel mai bine învinuirile aduse de Lupu PLDM-ului. În realitate, presiunile se fac din partea PDM şi ele nu vizează decât obţinerea unor avantaje suplimentare în negocieri.

În pofida contextului de presiune, eu cred că unele din aceste propuneri, pot fi acceptate de PLDM. De exemplu, votarea preşedintelui cu 51 de voturi în Parlament este o soluţie uşoară pentru criza constituţională. Faptul că la referendum poporul nu a participat în măsura în care să voteze pentru votul direct al preşedintelui dă PLDM-ului posibilitatea să-şi justifice schimbarea opiniei faţă de acest punct important al programului său.

PLDM poate analiza serios şi propunerea de adoptare a deciziilor în Alianţă prin consens. Găsirea unei modalităţi prin care partidele partenere să poată participa eficient la deciziile în guvern va permite o mai mare vitalitate viitoarei Alianţe, căci va diminua voluntarismul care generează inevitabil tensiuni şi conflicte.

Mai greu de acceptat pentru PLDM ar fi partajarea egală a responsabilităţilor în guvern, care se traduce prin împărţirea portofoliilor ministeriale egal, şi nu proporţional. Această condiţie poate fi considerată nedreaptă în raport cu PLDM care a obţinut rezultate mai bune în alegeri. Eu nu sunt de acord cu învinuirea că PLDM ar fi beneficiat de postul de prim-ministru pentru a obţine un scor mai bun în alegeri. Eu cred din contra că, dacă scorul cumulat al partidelor din fosta alianţă este mai mare în această campanie, aceasta se datorează succesului obţinut de guvern în acest an. Imaginaţi-vă dacă guvernul nu reuşea din cauza crizei să plătească la timp salariile şi pensiile, cum era să arate astăzi raportul de forţe în Parlament. În acelaşi timp, Ghimpu şi Lupu au bineînţeles dreptate că primul-ministru şi-a permis multe iniţiative fără să le coordoneze cu ei, dar dacă ar fi păcatul doar al lui… Deşi partajarea neproporţională a funcţiilor va fi probabil negociată mai mult, există totuşi spaţiu de compromis. De exemplu, PLDM poate să ia mai puţine portofolii în schimbul posibilităţii de a alege ministerele şi de a numi conducerea altor instituţii (procuratură etc.). Cu siguranţă, există soluţii pentru orice propunere, cu condiţia ca negocierile să fie cu bună credinţă şi în interesul public.

The following two tabs change content below.
Lilian Negură

Lilian Negură

Lilian Negură

Ultimele articole de Lilian Negură (vezi toate)