Liceu model de combatere a violenței la Strășeni

text social polina

 

Violența față de copii mai rămâne a fi o problemă actuală pentru Republica Moldova. Numai în primul semestru al acestui an de învățământ Ministerul Educației a înregistrat aproape 7.250 de acte de violență în școli. Fenomenul ar putea fi stopat, dacă societatea s-ar implica mai mult și n-ar trece cu vederea cazurile de abuz. Astfel, liceul teoretic „Mihai Eminescu” din Strășeni s-a angajat profund în combaterea și prevenirea violenței, demonstrând că școlile pot fi prietenoase și sigure pentru copii.

Lădița „fermecată” și fișele de sesizare, la îndemâna elevilor

La primul etaj al liceului o lădiță atârnă de perete, unde fiecare elev este încurajat să raporteze cazurile de violență. Aceasta nu este singura metodă de sesizare a actelor de abuz. La recreație, câțiva profesori stau pe coridoare de serviciu. Dacă intri în oricare clasă și întrebi elevii cum ar proceda atunci când cineva este lovit, toți răspund în cor: „Apelăm la dna Claudia, care e coordonator pe violență și cerem să îndeplinim o fișă de sesizare”.

„Fișa de sesizare e o plângere, pe care o completăm atunci când cineva ne-a spus chiar și un cuvânt urât. Eu, de exemplu, am avut o ceartă cu un coleg și am completat fișa, iar ulterior, cazul meu a fost rezolvat. Fișa e o dovadă că problema mea este cunoscută de profesori și va fi rezolvată”, ne explică o elevă din clasa a cincea.

Informația cu privire la fișa de sesizare am primit-o de la mai mulți elevi intervievați aleatoriu. Totodată, aceștia spun cu ușurință ce înseamnă violența și cum poate fi combătută. „Violența nu e doar bătaie, dar și când vorbește urât cu tine un coleg sau profesor. La fel, dacă cineva te împinge sau face glume pe seama ta. Însă violența nu e doar în școală, ci se poate întâmpla acasă sau pe drum. Așa că noi suntem încurajați deseori în liceu să anunțăm cazurile de violență”, spune un băiat din clasa a șasea.

Revoluția „Contra Violenței” continuă și azi

Administrația liceului menționează că din 2013, după ce Ministerul Educaţiei a aprobat mai multe acte normative care prevăd acţiuni de identificare şi intervenţie a lucrătorilor din sistemul de învăţământ în cazurile de abuz, a pornit o adevărată „revoluție” împotriva violenței, înregistrând toate situațiile, chiar dacă unele dintre acestea erau simple „hârjoneli”. Astfel, de la începutul anului școlar în liceul teoretic „Mihai Eminescu” din Strășeni au fost înregistrate 41 de cazuri de violență și abuz.

„Nu pot să zic că suntem un model de școală în combaterea și prevenirea violenței, dar încercăm să facem tot posibilul ca fiecare copil să se simtă în siguranță și bine din punct de vedere psihologic. Noi știm că violența naște violență, iar indiferența ucide, de aceea trebuie să depistăm cazurile de abuz la timp și să le înlăturăm. Copilul trebuie văzut ca o personalitate, fiindcă ceea ce semănăm aceea vom culege. Nu negăm această problemă, ba din contra înregistrăm toate cazurile, chiar și cele mai banale, și stimulăm pe toți elevii să ne anunțe”, a opinat directoarea liceului, Svetlana Ciobanu.

Cazurile raportate nu rămân pe hârtie

Un alt pas întrepris de administrația școlii a fost instituirea unui coordonator pentru prevenirea și combaterea violenței. Elevii apelează nu doar la boxa de pe perete, ci și la Claudia Severin.

„Am anunțat fiecare elev că, atunci când cineva este tachinat sau bătut să îmi spună imediat, iar eu voi întocmi o fișă de sesizare, apoi voi înscrie în registrul de evidență. Pentru cazurile mai ușoare am elaborat personal o altă fișă de sesizare asemănătoare unei plângeri sau lămuriri, pe care copiii o solicită când au necazuri. Pe toți i-am informat despre această fișă-plângere și să vedeți ce amuzant e atunci când vine vreo elevă și spune: „Dna Claudia dați-mi o fișă că băiatul X m-a tras de cosiță”, explică coordonatoarea, care recunoaște că datorită mediatizării pe larg în liceu a acestui „act juridic” pentru unii elevi mai agresivi a devenit un fel de „calul bălan”: „Cei care au două fișe înregistrate pe numele lor vin la mine și mă întreabă cum le pot corecta”.

Cazurile raportate nu rămân notate doar pe hârtie. Elevii care au fost implicați în conflict sunt chemați la o masă rotundă ca să discute problema. „În orice conflict ambele persoane au partea lor de vină. Încercăm să depistăm cauza și cum putem remedia neînțelegerea. Dacă unui elev îi întocmesc a doua plângere, atunci anunț părinții, psihologul. Pentru că dacă un copil ajunge la mine de două ori, fie victimă sau agresor, atunci ceva nu este în regulă”, specifică Severin.

Ceea ce nu putem rezolva noi, referim primăriei

Combaterea violenței nu este lăsată pe umerii coordoatorului, psihologului sau administrației liceului. Profesorii dețin un registru al lor unde adună toate fițuicile pe care le primesc de la copii, iar adunările de părinți au fost transformate în mici traininguri. „La adunările de părinți, nu se mai anunță notele și absențele, ci se discută anumite probleme cum ar fi violența. Astfel, li se aduce la cunoștință părinților cum trebuie să-și educe copilul într-un mod nonviolent. Observăm, după asta, cum mulți părinți se apropie de psiholog și cer ajutor. La orele de clasă se discută acest fenomen, organizăm serate tematice etc”, a declarat directorul adjunct al liceului pe educație, Maria Jereghi.

Cazurile de violență mai grave sau abuzurile, sunt referite administrației publice locale, care sunt responsabile de protecţia copilului. „Ceea ce nu putem să rezolvăm noi, apelăm la ceilalți actori sociali. Recent, am avut un caz de abuz. O elevă era bătută și pusă l-a munci grele de părinții săi care consumă alcool. După ce s-a depistat cazul am anunțat poliția, primăria. Așa că fata la vară va sta într-un centru de plasament, fiindcă ea a suferit o traumă. La moment, monitorizăm cazul și după lecții îi mai oferim un prânz”, adaugă Jereghi.

Combaterea violenței mai ține de părinți și societate

Pentru cazurile de violență elev-profesor sau viceversa, administrația are următoarele pârghii: „Am avut cazuri când profesoara a numit cu vorbe urâte elevii. I-am explicat că trebuie să-și schimbe comportamentul și i-am propus niște cursuri la Serviciul de Asistență Psihopedagogică din Strășeni. Însă, la sfârșitul anului s-a eliberat. Profesorii care nu vor să-și schimbe mentalitatea și să înțeleagă că școala este pentru copil, locul lor nu e în instituție. Avem și cazuri când elevii atacă verbal profesorii. Ne străduim să rezolvăm situația pe loc, dar dacă nu se vor corecta vom apela la poliție, mai ales atunci când părinții refuză să se implice”, a conchis managerul.

Însă, combaterea violenței nu ține doar de școală și profesori. Pentru ca violența să dispară e nevoie de o conlucrare cu părinții. „Dacă nu se implică familia atunci lucrăm în zadar. Avem rezultate acolo unde se implică părinții. Totodată, lucrăm și cu părinții care nu pot face față situației. Le oferim ajutor. Cred că pentru părinții care nu au grijă de copiii lor, statul ar trebui să aibă careva servicii pentru ei, ca să-i învețe cum să-și educe copilul”, afirmă psihologa liceului, Natalia Volcov.

Potrivit unui studiu recent elaborat de UNICEF, tot mai mulți părinți înțeleg că metodele violente de educație sunt puțin eficiente și au efecte negative asupra relației părinte-copil. De asemenea, ei nu știu cum să discute anumite probleme cu copiii lor, chiar dacă își doresc acest lucru. Părinții admit că au sentimente de regret după ce își disciplinează copiii prin metode violente.

Legea, care apară copiii

Din 1 ianuarie 2014, a intrat în vigoare Legea privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. Ulterior, a fost aprobat şi mecanismul intersectorial de cooperare ce vine să ajute specialiştii din educaţie, medicină, justiţie, asistenţa socială, angajaţii autorităţilor publice centrale şi locale şi să lucreze împreună la implementarea tuturor prevederilor legale ca să asigure prevenirea, dar şi să intervină rapid în cazul copiilor care se află în situaţii de risc.

Fişa de sesizare este utilizată de orice specialist (medic, profesor, poliţist, asistent social etc.) care suspectează că un copil este victimă a violenţei, neglijării, exploatării, traficului şi este obligat să informeze imediat şi să o expedieze timp de 24 ore la adresa autorităţii tutelare. Dacă se depistează pericol iminent (crime împotriva copilului, inclusiv abuz sexual), se informează suplimentar poliţia.

Polina Cupcea