Liber la nitraţi


Autorităţile nu verifică la vamă cantitatea de nitraţi şi nitriţi în fructe şi legume, iar în pieţe controalele sunt efectuate în mod arbitrar

Sfârşit de vară şi început de toamnă, rafturile magazinelor şi tejghelele din pieţe sunt pline de fructe şi legume. Fie că sunt de provenienţă autohtonă, fie că sunt importate, unele din acestea sunt departe de a fi o sursă de vitamine. Ultimul control efectuat de către Centrul de Sănătate Publică (CSP) în pieţele din capitală arată că în fructele şi legumele verificate cantitatea de nitraţi a depăşit norma admisă.

Marina LIŢA

Astfel, în sfecla roşie de producţie autohtonă cantitatea nitraţilor atinge 1730 mg per kg, în timp ce norma prevede nu mai mult de 140 mg per kg. În patru mostre de dovleci, inclusiv două de import, cantitatea nitraţilor a constituit 533 – 1 236 mg/kg, în condiţiile în care standardele prevăd o cantitate nu mai mare de 400 mg per kg. De asemenea, în castraveţii de import, cantitatea nitraţilor constituie 399 mg/kg, norma fiind de circa 200 mg per kg. O cantitate mare de nitraţi a fost depistată şi în pepenele galben – 383 mg per kg, în timp ce norma prevede nu mai mult de 90 mg per kg. Cantităţi mari de nitraţi au fost atestate, de asemenea, în vinete, ridichi şi cartofi.

MAIA, rezervat

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) nu pot spune care din produsele agro-alimentare sunt mai sănătoase – cele autohtone sau cele de import. „Consumatorul este cel care face aprecierea”, ne-a comunicat Iurie Senic, şeful Serviciului de agricultură ecologică şi produse de origine din cadrul MAIA.

Cert este că, la solicitarea Ministerului Economiei (ME), în noiembrie 2011, a fost abrogată Hotărârea Guvernului „Privind aprobarea Nomenclatorului produselor din domeniul reglementat supuse certificării conformităţii obligatorii”. Adică, importatorii de produse alimentare nu mai sunt obligaţi să efectueze controlul produselor vegetale şi animale la conţinutul de pesticide, nitraţi şi nitriţi la intrarea în ţară. „A fost o solicitare din partea ME, care a avut acceptul partenerilor europeni. Scopul luării acestei decizii a fost ca agenţii economici importatori să nu fie supuşi constrângerilor”, explică Senic.

Acesta susţine că importatorii trebuie să prezinte doar analiza produselor vegetale la conţinutul de obiecte nocive, nitraţi şi obiecte fitosanitare, certificat de carantină şi certificatul de origine.

Doar două magazine îşi verifică produsele

În aceeaşi ordine de idei, Nadejda Ulianovschi, şefa Laboratorului de verificare a calităţii produselor vegetale din cadrul MAIA, susţine că doar două din marile magazine din capitală solicită constant verificarea conţinutului de pesticide, nitraţi şi nitriţi în legumele şi fructele care ajung pe rafturi. „Producătorii de mere autohtoni, care exportă în Federaţia Rusă, până nu au certificatele care să prezinte pesticidele pe care le-au folosit la ultima prelucrare, nu se uită nimeni la ei. În UE, până nu se verifică ultimul tir, nu intră în ţară produsele agricole. În RM, avem Nomenclatorul cu peste 250 de denumiri ale pesticidelor, nitraţilor şi nitriţilor, însă acesta nu poate fi aplicat. UE are 300 de denumiri de substanţe chimice”, a declarat pentru JURNAL Nadejda Ulianovschi.

„La intrarea în republică, Serviciul Fitosanitar verifică numai dacă plantele de la care a fost culeasă roada nu au fost bolnave, nu şi concentraţia de produse nocive”, conchide Ulianovschi.

Agenţie pentru securitatea alimentară

Această informaţie a fost confirmată şi de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova. „La intrarea în RM, importatorii prezintă setul de documente Serviciului Fitosanitar, ei prelevă probe, iar în baza rezultatelor examinării mărfurilor și documentelor marfa este admisă sau nu spre vămuire”, se arată în răspunsul oferit JURNALULUI de către Serviciul Vamal.

Pentru a spori asigurarea securităţii alimentare a populaţiei, autorităţile intenţionează să creeze o agenţie naţională în domeniu. „Executivul urmează să aprobe organigrama agenţiei. Până atunci, ca să nu apară situaţii neprevăzute, în nouă puncte vamale au fost instalate posturi mobile de control”, spune Iurie Senic.

Specialiştii de la Centrul de sănătate publică (CSP) afirmă că problema pesticidelor, nitraţilor şi a nitriţilor este actuală. „Poluarea mediului ambiant cu deşeuri industriale şi menajere înlesneşte acumularea azotului de nitraţi în apele subterane, în sol şi în produsele alimentare. Acumularea nitraţilor în produsele alimentare de provenienţă vegetală este cauzată, în mare măsură, de utilizarea unor cantităţi mari de îngrăşăminte naturale. Luând în considerare faptul că 70–90% din cantitatea totală de nitraţi este introdusă zilnic în organismul uman odată cu legumele şi fructele, aceste produse sunt supuse unui control riguros”, ne-a declarat Silvia Plămădeală de la CSP.

 

Nitriţii prezintă pericol

 

Potrivit acestora, pe teritoriul tuturor pieţelor agricole din republică trebuie să existe laboratoare veterinar-sanitare care să ia zilnic analiza produselor comercializate, inclusiv a fructelor şi legumelor. Situaţia este însă alta. Potrivit angajaţilor laboratorului veterinar-sanitar al Pieţei Centrale Chişinău, mostre pentru a fi testate de laborator pot fi luate selectiv de la comercianţi. Este în primul rând testată la laborator marfa nouă.

Medicii spun că nu prezintă pericol nitraţii, ci nitriţii care derivă din ei, precum şi sărurile acidului azotic. „Această reacţie de transformare are loc în tubul digestiv al omului. Dacă mâncăm un fruct care conţine nitraţi, nu înseamnă neapărat că aceştia se vor transforma în nitriţi. Contează şi substanţa cu care au fost stropite plantele”, susţine Eva Gudumac, doctor habilitat în medicină, profesor universitar.

 

„Sunt foarte grave şi frecvente intoxicaţiile cu pesticide organo-fosforate, care blochează anumite funcţii ale organismului şi duc la modificări severe ale metabolismului. Din păcate, în agricultură sunt folosite foarte multe insecticide pe bază de fosfor organic”, spune Gudumac.

E posibil de micşorat cantitatea de nitraţi din anumite legume

Vizual, e greu să se stabilească cantitatea de nitraţi din fructe şi legume. Specialiştii susţin că e posibil totuşi de micşorat cantitatea de nitraţi din anumite legume. De exemplu, dacă înainte de a fi puşi la fiert, cartofii sunt ţinuţi 30 de minute în apă, cantitatea de nitraţi scade cu 20%. Acelaşi lucru îl puteţi face cu pătrunjelul şi mărarul înainte de a le pune în mâncare, dar şi cu toate legumele ce au un nivel scăzut de apă.

 

Experimente pot fi făcute şi cu pepenii verzi şi galbeni. Înainte de a-i consuma, puneţi o bucăţică de pepene într-un pahar de apă fiartă, răcită la temperatura camerei. Peste un anumit timp, dacă apa e curată, înseamnă că produsul e bun de consumat. Dar în cazul în care apa se colorează un pic, mai bine aruncaţi-l. Aceasta este o dovadă că legumele respective au un conţinut sporit de nitraţi.

 

Nitraţii se ascund şi la doi metri în pământ

 

Seceta care a afectat agricultura în această vară a avut un efect negativ şi asupra produselor vegetal. În această perioadă, concentraţia de nitraţi, mai ales în pepenele roşu, poate fi mai mare. Asta chiar dacă agricultorul nu a tratat cu substanţe chimice plantele. În căutarea apei, pepenele roşu poate să dezvolte o rădăcină de până la doi metri. Un fermier din Ocniţa ne-a comunicat că a mâncat împreună cu soţia pepene roşu crescut de ei ce nu a fost tratat cu substanţe chimice şi s-au intoxicat. Rădăcina plantei a găsit resturi de reziduri chimice în pământ, la mai mult de doi metri lungime.

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)