Leonida Lari: „Am stat pe o palmă de țară/ și focul aprins l-am ținut”

Familia Leonidei Lari, prezentă la evenimentul omagial, Foto: Nadejda Roşcovanu

La 26 octombrie, Leonida Lari ar fi împlinit 70 de ani. Marea poetă a fost omagiată la Uniunea Scriitorilor din R. Moldova (USM), eveniment organizat în colaborare cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. Manifestarea comemorativă s-a desfășurat în Sala „Gheorghe Cincilei”, unde a fost inaugurată o amplă expoziție cu genericul „Nu e nici o moarte care ne-ar muri…”.

La deschiderea evenimentului omagial, președintele USM, Arcadie Suceveanu, a declarat: „Când vorbim despre Leonida Lari, trebuie să avem în vedere cele două laturi ale personalității ei – dimensiunea poetică și dimensiunea civică. Leonida Lari a fost deopotrivă și poetă, și om al cetății. Ca poetă a fost o curajoasă și o reformatoare. Cartea ei de debut „Piața Diolei” a impus o formulă poetică originală și inovatoare. Același spirit viu, reformator s-a manifestat și în planul activității ei sociale și politice. Ea s-a produs ca un apărător al poporului din care a făcut parte, s-a identificat cu mișcarea de eliberare și renaștere națională a românilor basarabeni”.

Directorul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Vasile Malanețchi, s-a referit la lucrările de pictură ale Leonidei Lari, incluse în expoziție. Tablourile reflectă polivalența talentului ei, unele picturi în ulei, studii, eboșe sunt prezentate publicului pentru prima dată.

Secvențe de la medalionul literar consacrat Leonidei Lari, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, 28 octombrie 2019; Foto: Nadejda Roşcovanu

Vasile Malanețchi a mai subliniat că, întâi de toate, Leonida Lari a fost o scriitoare cu totul remarcabilă, îmbrățișând literele cu tărie și practicând cu multă dăruire poezia lirică meditativă, genul publicistic și traducerea artistică din mari poeți ai lumii. Iar ca om politic, a luptat pentru a-și vedea împlinit idealul reîntregirii neamului.

Amintim că Leonida Lari a fost deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. (1988-1990) și în Parlamentul României (1992-2004).

Putem vedea, la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, cărțile Leonidei Lari, începând cu cea de debut („Piața Diolei”, Chișinău, 1974) și încheind cu ultima apariție antumă („101 poeme”, București, 2009). De asemenea, sunt expuse edițiile postume: „Inorogul. El Unicornio”, Chișinău, 2013; „Se duce vara vieții…”, Bacău, 2013; „Numai în ceruri” apărută la editura „Princeps” în seria „Antologia unui autor”, Chișinău, 2014, precum și reviste și ziare cu articole și cicluri de versuri publicate de Leonida Lari. Expoziția mai conține manuscrise, documente, fotografii și obiecte care au aparținut poetei și care s-au păstrat în arhiva familiei sau în colecțiile Muzeului, distincții și diplome, scrisori din perioada când Leonida Lari era redactor-șef la publicația „Glasul” etc.

Este prezentat și un tabel cronologic, numeroase referințe critice semnate de Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Cezar Ivănescu, Doina Uricariu, Mihai Cimpoi, Andrei Lupan, Ion Lazu, Ion Hadârcă, Valentin Roșca, Cezar Baltag ș.a.

În cadrul medalionului literar au luat cuvântul scriitorii Mihai Cimpoi, Vladimir Beșleagă, Nicolae Dabija, Ana Bantoș, Victoria Fonari, Vasile Căpățână, Nicolae Bălțescu, Renata Verejanu, Eugenia Manea-Cernei, pictorul Andrei Mudrea, compozitorul și interpretul Ilie Văluță, actorul Mihai Iorga, soțul poetei.

Actrița Cristina Eremia a susținut un recital din poezia lirică a Leonidei Lari. Au recitat poeme și învingătorii Festivalului de Poezie „Leonida Lari” organizat vara aceasta în Călărași.

Cea mai tânără participantă la eveniment a fost nepoțica poetei, Ilenuța, fiica Emanuelei (Romana și Cristina, celelalte două fiice ale Leonidei, au fost prezente cu gândul, cu inima, cu sufletul), urmărind cu ochii ei mari albaștri cât de mulți oameni vorbesc cu dragoste și recunoștință despre Leonida Lari.
I.N.