Legea despre datele cu caracter personal apără trecutul stalinist

Interviu cu istoricul Anatol Petrencu, director al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”

Autoritățile rusești au emis un ordin secret care prevede distrugerea documentelor persoanelor supuse represiunilor staliniste. Care este regimul de acces la documentele deportaților în Republica Moldova în 2018? Vă propunem un interviu despre acest subiect cu profesorul Anatol Petrencu. 

 Stimate Domnule profesor, cum calificați regimul de acces la documentele de arhivă în Republica Moldova?

Există practici europene care, din păcate, nu se aplică în R. Moldova. Dosarele NKVD au rămas în arhiva Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Colegii mei din cadrul programului, care au încercat de mai multe ori să aibă acces în arhiva MAI, au fost refuzați în baza Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Și aici, pe de o parte, Legea cu privire la arhive ne permite să avem acces la dosare, iar, pe de altă parte, suntem obligați să avem aprobări din partea rudelor persoanelor condamnate. Și astfel, de foarte multe ori, nu reușim să obținem accesul. În celelalte arhive este mai ușor, oricât de ciudat ar părea. În arhiva Serviciului de Informații și Securitate accesul pare mai ușor.

Acest ordin emis de autoritățile ruse privind distrugerea documentelor celor deportați afectează cumva cetățenii Republicii Moldova?

Kremlinul distruge dosarele victimelor staliniste

 

Desigur, oficial, în Rusia există o deschidere pentru recuperarea memoriei istorice, au fost inaugurate filiale ale „Memorialului” în mai multe orașe. Dar, totodată, se atestă ordine secrete care au drept scop distrugerea documentelor.

Salvarea noastră, a istoricilor din Republica Moldova, este că unele victime ale regimului sovietic și-au recuperat, ele însele, dosarele. Asta ne ajută foarte mult, noi nu am reuși să facem astăzi acest lucru.

Vă rog să amintiți pentru cititorii noștri ce au reprezentat deportările și care sunt consecințelor lor pentru Republica Moldova.

Deportările fac parte din politica de represiune a statului sovietic față de populația din toate părțile URSS și de toate categoriile. În cadrul operațiunii din 12–13 iunie 1941, au fost ridicate din Basarabia şi nordul Bucovinei 29.839 de persoane, cei mai buni reprezentanți ai populației băștinașe. Am identificat 600 de primari, primari extraordinari, intelectuali, membri ai partidelor politice, oameni înstăriți.

Operațiunea din 5–6 iulie 1949, în cadrul căreia au fost deportate 35.796 de persoane, a avut ca sarcină să colectivizeze agricultura. Autoritățile sovietice aveau nevoie de infrastructură, casă pentru administrația colhozului, pentru sovietul sătesc și alte instituții sociale. Gospodarii care aveau case mai bune au fost incluși în lista de chiaburi și deportați în Siberia, unde erau create adevărate târguri de robi. Conaţionalii noştri au murit, iar cei care au supraviețuit au reușit foarte greu. Aici, în RSSM, puterea sovietică i-a promovat pe cei mai loiali, care nu au fost cei mai onești. Astfel a fost creată pătura de nomenclaturiști care, din păcate, a lăsat în urmă o elită din cauza căreia suferim noi astăzi. Astfel am ajuns să ne mirăm de ce se întâmplă aici, de ce nu suntem pentru integrarea europeană, pentru admiterea în NATO, deși ni se oferă această posibilitate.