Legea cu privire la controlul veniturilor este defectă

CONFLICT // Imperfecţiunea cadrului legal favorizează îmbogăţirea ilicită a funcţionarilor publici

Deşi au salarii modeste, deţin în proprietate vile şi maşini de milioane de euro. Este vorba despre câţiva şefi de direcţii din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în frunte cu directorul acestei instituţii, care au fost acuzaţi de politicianul Sergiu Mocanu că ar deţine proprietăţi ce depăşesc de câteva sute de ori veniturile lor.

În replică, CCCEC califică drept insinuări declarațiile și informațiile prezentate de Mocanu. Directorul Centrului, Viorel Chetraru, susţine că nu deţine proprietăţile menţionate de politician, iar cât priveşte informaţiile despre ceilalţi angajaţi ai CCCEC vizaţi de Mocanu, acestea se verifică de o comisie internă.

1.   Sunt sau nu veridice dezvăluirile lui Mocanu?

Potrivit informaţiilor de la ÎS „Cadastru”, Viorel Chetraru nu deţine nicio proprietate pe str. Academician Natalia Gheorghiu 32 (Potrivit lui Mocanu, vila lui Chetraru se află pe această adresă – n.r.). Cu toate acestea, Sergiu Mocanu afirmă că la „Cadastru” vila este înregistrată pe o altă adresă. „Chetraru declară că deţine în proprietate un apartament din blocul de pe str. Academician Natalia Gherghiu 30, cumpărat prin ipotecă. Vă asigur că nu are el apartament acolo, ci o vilă în apropierea acelui bloc”, susţine politicianul. Serviciul de informaţii al „Moldtelecom” confirmă că pe această adresă nu este înregistrat niciun număr de telefon pe numele Chetraru, dar nici pe adresele din apropiere.

Directorul CCCEC susţine că nu deţine în proprietate nicio vilă. Iar în declaraţia de avere, depusă la învestirea sa în funcţie, Chetraru menţiona că deţine în proprietate un imobil în Chişinău, estimat la peste 669.326 de lei şi un automobil de model „Renault Megane” în valoare de 7.000 de euro.

2.   Are dreptul un ofiţer al CCCEC să aibă afaceri?

Dacă ar fi să credem dezvăluirilor făcute de Mocanu, cel puţin doi dintre angajaţii CCCEC care ocupă funcţii de conducere deţin afaceri în domeniul reclamei şi al cosmetologiei. Nu ştim cât de veridice sunt aceste afirmaţii, ceea ce ne interesează este dacă ofiţerii CCCEC au dreptul să facă business. „Categoric, nu”, susţine doctorul în drept Constantin Lazăr, jurist al organizaţiei „Transparency International”.  Articolul 13 din Legea cu privire la CCCEC prevede expres că angajatul Centrului nu are dreptul să exercite o altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie; să desfăşoare, personal sau prin intermediul unui terţ, activitate de întreprinzător; să fie membru al organului de conducere al unei întreprinderi. Potrivit lui Lazăr, în acest caz, are loc un conflict de interese.

„Imaginaţi-vă că o persoană se adresează la CCCEC cu o plângere că o companie condusă de unul dintre ofiţerii Centrului este implicată în acte de corupţie. Cine ar trebui în acest caz să verifice informaţia? Colegii respectivului ofiţer sau chiar el?”, întreabă Lazăr. Juristul crede că tocmai din cauza unor asemenea cazuri bussinesul unora prosperă, iar alţii nu îşi pot dezvolta afacerile.

3.   Cine ar trebui să verifice declaraţiile de avere ale angajaţilor CCCEC?

Legea privind declararea şi controlul veniturilor funcţionarilor publici prevede că directorul CCCEC depune declaraţia de avere la comisia departamentală de control al declaraţiilor a Aparatului Guvernului, iar ceilalţi angajaţi ai Centrului – la comisia departamentală constituită de CCCEC. Ulterior, această comisie trebuie să verifice informaţia şi datele expuse în declaraţie, iar dacă se descoperă încălcări, comisia înaintează materialele CCCEC (!).

Juristul Constantin Lazăr susţine că, în acest caz, în mod normal, ar trebui să se autosesizeze Procuratura Generală şi să verifice informaţiile difuzate de Mocanu. Or, e cât se poate de clar că Centrul nu are cum să-şi verifice şeful. Dacă informaţiile se confirmă, premierul Vlad Filat trebuie să ceară demisia directorului CCCEC.

4.   De ce legea e nefuncţională?

Acum un an, şeful Direcţiei expertiză anticorupţie din cadrul CCCEC, Radu Cotici, spunea că legea cu privire la declararea veniturilor nu este rea, ci foarte rea. „Mecanismul de verificare a declaraţiilor este absolut nefuncţional. În primul rând, formularul pe care îl completează funcţionarii publici nu furnizează informaţii suficiente pentru verificarea exactităţii lor. În acelaşi timp, CCCEC nu are dreptul să efectueze, din oficiu, un control al veridicităţii informaţiilor. Membrii comisiilor de control nu au interes să verifice calitativ declaraţiile pentru că activează pe bază obştească. De asemenea, ei nu au acces la baze de date necesare”, spunea Cotici.

Juristul „Transparency International” confirmă spusele angajatului CCCEC. „Nu există mecanisme de control al veniturilor şi averilor. Ba mai mult, potrivit Constituţiei, averea unei persoane se prezumă din start că este obţinută licit. Ca să demonstrezi că o proprietate a fost obţinută pe căi ilegale trebuie să prezinţi probe. Nu poţi merge la un funcţionar să-i ceri să demonstreze din ce bani şi-a cumpărat casa. Legea moldovenească nu prevede acest lucru şi funcţionarii profită de asta”, crede Lazăr.

Mariana Raţă