Lege pentru patroni

 Directorii de companii IT susțin că înlesnirile le permit dezvoltarea companiilor, deși admit că legea limitează sistemul de asigurare socială a angajaților

Aprobarea Legii cu privire la parcurile IT, intrată în vigoare în ianuarie 2017, oferă facilități fiscale companiilor din domeniu care obțin statut de rezidente ale parcurilor IT. Acestea achită un impozit fiscal unic de doar 7%. Directorii de companii IT susțin că înlesnirile le permit dezvoltarea companiilor, deși admit că legea limitează sistemul de asigurare socială a angajaților. De cealaltă parte, tinerii angajați se arată îngrijorați de valoarea indemnizațiilor pe care le vor primi la nașterea unui copil, pentru concediul de maternitate ori în caz de boală, reduse semnificativ în urma implementării acestei legi.

De aceea unii preferă să se angajeze în afară, de exemplu, în România, unde indemnizația la nașterea unui copil, timp de doi ani, este de 85 la sută din salariu. Expertul în economie Sergiu Gaibu susține că „statul are obligația să se gândească în primul rând la cetățeni, care trebuie să beneficieze de oportunități și beneficii comparabile cu ceea ce oferă piața internațională a muncii”. Actualmente, companiile IT se confruntă cu o lipsă de cadre de circa 30%.

Prin aprobarea Legii nr. 77 cu privire la parcurile IT, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2017, Parlamentul RM și-a propus să impulsioneze dezvoltarea industriei tehnologiei informației şi crearea în Republica Moldova a unui mediu de afaceri competitiv pe plan regional, precum și să reducă fluctuația de cadre și exodul tinerilor peste hotare. Legea însă conține prevederi ce afectează drepturile sociale ale angajaților. Statul acordă rezidenţilor parcurilor IT o serie de stimulente, printre care impozitul unic în mărime de 7% din venitul din vânzări, care însă nu va fi sub valoarea a 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, care pentru anul 2018 este de 6150 de lei.

Potrivit lui Adrian Lungu, expert în drepturi sociale, legislatorul a stabilit că venitul lunar asigurat al salariaţilor companiilor rezidente ale parcurilor IT va constitui doar 60% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie.

„Întrucât calculul indemnizațiilor de asigurări sociale depinde de mărimea venitului mediu lunar asigurat, reducerea acestuia impune micșorarea proporțională a indemnizațiilor. Pentru anul 2018, venitul lunar asigurat al salariaților din domeniu va constitui 3690 de lei. Prin urmare, pentru anul 2018, toate tipurile de prestații de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale pentru salariații din domeniul IT se vor calcula în baza venitului lunar asigurat de 3690 de lei”, a explicat expertul.

Veaceslav Cunev: „Specialiștii IT nu cred în ajutorul social oferit de stat”

Referindu-se la legea privind IT, care limitează drepturile sociale ale angajaților, Veaceslav Cunev, lector al Universității Tehnice de Stat din Moldova, ne-a spus că specialiștii IT, în general, „nu cred în ajutorul social oferit de stat, mai ales, când e vorba de pensie”. Din acest motiv, dacă e să aleagă între un salariu mai mare aici și acum, și pachetul social majorat, toți vor opta pentru prima variantă.

„Legea permite angajatorului să majoreze substanțial salariul angajatului, ceea ce este important pentru angajați. În plus, salariul majorat reprezintă de fapt unica modalitate de a reține specialiștii în domeniul IT în R. Moldova. Pentru majoritatea dintre ei ofertele din R. Moldova nu sunt atractive, având în vedere că specialitatea lor este foarte solicitată peste hotare și că pot activa în multe țări ale lumii. Am și eu o companie și toți angajații au fost de acord cu noua impozitare”, ne-a informat Cunev.

Moldova IT Park este cel mai mare parc IT de la noi. În mai puțin de un an de zile, la acesta au aderat 299 de companii rezidente.

„Moldova IT Park este un parc virtual, cu un oficiu simplu, câțiva angajați, care găzduieşte însă 299 de rezidenți. Regimul fiscal de 7% avantajează companiile rezidente ale unui parc IT. Noua lege include mai multe taxe: taxa pe impozitul de venit, taxa corporativă, impozitul pe drumuri și altele”, ne-a informat Valentina Stadnic, manager la Moldova IT Park .

 Tinerii preferă utilizarea serviciilor de medicină privată

„Salariile în domeniul IT sunt mult mai mari decât salariul mediu pe economie. Acum salariul brut este egal cu salariul net. Salariul indicat în contractul de muncă este ridicat fără ca să fie impozitat. Pentru că impozitul pe venit este parte din cele 7% achitate de companie. Astfel, angajatul nu suportă cheltuieli suplimentare. În cazul când angajatul are concediu medical, concediu de paternitate, maternitate, decontările se fac din 60% din salariul mediu pe economie – 6150 de lei, ceea ce înseamnă suma de 3700 de lei”, a relevat Valentina Stadnic.

Valentina Stadnic, manager la Moldova IT Park

Potrivit acesteia, același lucru este valabil și pentru fondul de pensii. „Majoritatea angajaților din sectorul IT sunt tineri și preferă să utilizeze servicii de medicină privată și să-și asigure pe viitor un fond adițional de pensii din resursele proprii. Astfel, una din intenții a fost să le oferim un salariu neimpozitat direct și o sursă financiară pe care o pot gestiona cum își doresc”.

De la începutul activității parcului, avem 64 de rezidenți, companii care au fost create în 2018.

 „Noile modificări permit dezvoltarea afacerii IT”

Elena Zamsa, manager de companie IT, susține că intrarea într-un parc IT este una benefică, iar rezultatele vor fi vizibile peste 5-10 ani.

„Asocierea în parcuri IT este o oportunitate de a investi banii pe care îi achitam pe impozite în valorificarea resurselor financiare din cadrul companiei, pentru echipament, infrastructură, în dezvoltarea angajaților”, a spus Elena Zamsa.

Potrivit ei, compania rezidentă în care activează Elena Zamsa nu a reușit deocamdată să economisească în urma facilităților fiscale oferite de stat. Resursele economisite compania le-a investit în mare parte în creşterile de salariu.

„Am venit cu mai multe bonusuri și oferte pentru angajați, care vor fi acordate în următoarele 18 luni – asigurări sociale, medicale. Încă nu a fost implementat un mecanism benefic pentru angajați pentru concediile de maternitate și paternitate, incapacitate temporară de muncă, concediu medical. La primăvară, se vor naște trei copii ai angajaților noștri. Atunci vom pregăti un pachet special pentru ei, comparabil cu indemnizația. Angajatorul are obligația să-l facă pe angajat să se simtă protejat și asigurat”, a opinat Zamsa, accentuând că cea mai mare provocare a companiilor IT este păstrarea angajaților.

Elena Zamsa, manager de companie IT

„Motivația în domeniul IT este mereu prezentă, deoarece salariul mediu în domeniu este considerabil mai mare ca în multe alte domenii”, a conchis Zamsa.

„Intrarea în parcurile IT dezavantajează angajații”

Maria Verdeș, fostă angajată a unei companii din domeniul IT, se află de un an în concediu de îngrijire a copilului.

Potrivit ei, adoptarea Legii parcurilor IT a stimulat companiile din domeniu să realizeze sondaje de opinie în rândul angajaților pentru a afla opinia acestora.

„Sondajul a demonstrat că părerile au fost împărțite. Intrarea în parcurile IT dezavantajează viitoarele mămici. La ieșirea în concediul de îngrijire a copilului suma achitată pentru îngrijirea copilului timp de trei ani este foarte mică, inclusiv suma care se achită – valoarea a patru salarii, la concediul de naștere a copilului”, afirmă Maria Verdeș.

Salariul în compania unde lucrează Maria Verdeș e de circa 10-15 mii de lei. Dacă compania ar face parte dintr-un parc IT, salariul unui angajat IT ar putea fi echivalent cu salariul unui angajat din domeniul bancar, adică mai mare cu 3-5 mii de lei. Dar suma lunară, calculată pentru îngrijirea copilului în baza Legii 77, ar fi de circa 1000 de lei.

Maria Verdeș susține că sunt în dezavantaj și bărbații care planifică să-și ia concediu paternal ori chiar cei care ajung în concediu medical.

Oferte mult mai tentante în România

„Am avut un caz în companie când un angajat s-a îmbolnăvit grav. Era vorba de cancer. Lucra ca programator și avea un stagiu de muncă de un deceniu. Indemnizaţia pentru concediul medical era mare, aşa încât banii ridicați i-au permis să-și asigure un tratament costisitor și să-și prelungească viața mai mult timp. Cert este că, dacă am fi fost rezidenţi ai unui parc IT, nu cred că el ar fi avut posibilitate financiară să-și asigure un tratament la fel de costisitor și să-și prelungească viața”, ne-a povestit ea.

Experta IT dorește ca după încheierea concediului de maternitate să se angajeze într-o companie străină, urmând exemplul mai multor colegi de ai săi. De exemplu, companiile IT din România oferă facilități și beneficii mult mai mari angajaților din domeniu. De ceva timp companiile IT din România angajează cetățeni ai R. Moldova în companii din domeniul IT fără ca aceștia să aibă și cetățenia redobândită. Iar indemnizația pentru nașterea unui copil timp de doi ani este de 85% din salariu. Aceasta îi determină pe tinerii din domeniu să plece în România și în alte state.

„Prin intrarea în parcurile IT autoritățile noastre consideră că tinerii vor fi motivați să rămână să lucreze acasă. Ei însă vor pleca atunci când vor înțelege că intrarea în parcul IT îi dezavantajează, mai ales pe familiile tinere care planifică să aibă copii”, ne mai spune sursa citată.

Expertul în economie Sergiu Gaibu ne-a comunicat că atunci când a apărut legea nu era clar că va avea cineva de suferit în urma ei. Acum se văd deja unele efecte negative ale acesteia. „Statul are obligația să se gândească la cetățeni, apoi la companii. Cetățenii trebuie să beneficieze de oportunități și beneficii comparabile cu ceea ce oferă piața internațională a muncii. În acest caz, având în vedere că există probleme referitor la asigurarea socială a angajaților, constatăm că prioritățile au fost stabilite greșit. Apariția incertitudinilor îi poate determina pe angajați să plece din RM, deși legea urmărea efectul invers”.

Maria Verdeș, fostă angajată a unei companii din domeniul IT

 Polița de asigurare obligatorie în medicină, fără valoare

O opinie diferită o are Mihai Popescu, programator IT, care activează de 10 ani în domeniu. Acesta susține că, din start, a fost de acord cu intrarea companiei într-un parc IT. El vede doar avantaje.

Popescu nu vede o problemă că plățile sociale vor fi achitate în valoare de doar 60% din salariul mediu pe economie, circa 3600 de lei, și că toate contribuțiile pe care le vor primi ulterior de la stat, inclusiv pensia, vor fi calculate pornind de la această sumă. „Azi ai poliță de asigurare în medicină sau nu ai, oricum ești nevoit  să plăteşti pentru analize, servicii medicale. Niciodată în zece ani n-am stat în concediu de boală. Nu știu ce mă așteaptă în viitor, dar prefer să am un salariu mai bun acum și să fac unele economii, decât să mizez pe polița de asigurare medicală și să nu obțin serviciile medicale atunci când voi avea nevoie”.

 Potrivit lui, angajații de la compania unde activează au un adaos de 15-20% la salariu. „Înainte de a intra în parc am fost informați că banii oferiți în plus nu reprezintă o majorare de salariu, ci că se reduc contribuțiile sociale. Ne-au sugerat să investim, dacă dorim, în fondurile private de pensii. Suma de bani oferită în plus angajaților diferă de la unul la altul. E de la 200 la 500 de euro. Această sumă poate constitui rata lunară pentru apartament. Sunt bănci în Republica Moldova care oferă angajaților din IT credite imobiliare la cele mai mici prețuri”.

Mihai Popescu, programator IT

Mihai Popescu admite că legea le-ar putea îngrijora pe angajatele din sfera IT care planifică să devină mame. În acest caz indemnizația primită la nașterea copiilor și indemnizația lunară va fi mai mică și că în cazul în care angajatorii nu vor majora salariile după aceste modificări, fluctuația de cadre va fi mai mare. În acest caz, pierderile sunt compensate cu majorarea salarială.

 Luc Vocks: „Am creat 40 de locuri de muncă și am majorat salariile cu 20-25%”

Luc Vocks, manager de companie IT, susține că argumentul care i-a adus în parcul IT este impozitul fiscal de 7%, mult mai mic decât cel anterior.

„Din perspectiva noastră, parcul IT funcţionează foarte bine. Eforturile administrative sunt limitate, ne este mai ușor să muncim. Ne bucurăm că nu am avut impedimente din partea autorităților. Resursele suplimentare au fost folosite la crearea unor noi locuri de muncă și la majorarea salariilor”, ne-a comunicat managerul Vocks.

El admite că Legea limitează sistemul de asigurare socială a angajaților. „Din păcate, legislația R. Moldova încă nu permite activitatea fondurilor de pensii private”.

Cea mai mare problemă însă, potrivit lui Luc Vocks, este criza de specialiști pe piața muncii în domeniul IT și păstrarea resurselor umane. Actualmente, aproape în fiecare companie se atestă o lipsă de cadre de circa 30%.

Fluctuația cadrelor este redusă doar dacă „le pui mai mulți bani în buzunare angajaților, iar legea în cauză permite acest lucru”. În același timp, managerul crede că legea stimulează dezvoltarea sectorului IT.

Luc Vocks, manager de companie IT

„Pachetul pe care îl oferim îi motivează pe oameni să rămână cu noi. Avem un bar, o masă de tenis, o masă de fotbal, o masă de biliard, orice vreți. Avem un sistem de training foarte deschis – dacă vrei să înveți ceva, poți să o faci. Am oameni care au fost plătiți ca să-și ia carnetul de conducere, plătim pentru cursuri de escaladare a stâncilor, plătim pentru cursuri IT, cursuri de limbi străine. Avem împrumuturi făcute din partea companiei. În parcarea din fața clădirii sunt vreo şase mașini finanțate cu sprijinul companiei. Noi suferim din cauza faptului că drumurile sunt proaste, la fel școlile și spitalele. Și pensiile sunt de nimic. Acestea sunt lucrurile din cauza cărora oamenii fug din R. Moldova”, a conchis Luc Vocks.

 Sergiu Gaibu: „Prima obligație a statului este să se gândească la cetățeni”

Expertul în economie Sergiu Gaibu consideră că focusarea și declararea sectorului IT în calitate de sector strategic, care s-a făcut cu ani în urmă, a fost o decizie bună, chiar poate întârziată. Sectorul IT este unul din puținele sectoare în care cererea internațională depășește semnificativ oferta. Sectorul acesta necesită efort minim pentru promovarea exporturilor din partea Guvernului. Dezvoltarea și stimularea capacităților interne: educație, infrastructură, regimuri stimulatorii, este focusul principal pe care Guvernul trebuie să-l abordeze la dezvoltarea acestui sector. El ar trebui să devină vârful de lance al creșterii economice a țării și bunăstării populației.

În opinia lui, „practica internațională de dezvoltare a sectorului se axează pe două mari direcții – una e fixată pe facilități fiscale, și alta pe asigurarea mediului, condițiilor și a infrastructurii pentru ca domeniul IT să se dezvolte cât mai eficient. Guvernele au programe separate de facilitare a construcției parcurilor IT, facilități pentru crearea infrastructurilor de comunicații, programe de finanțare a laboratoarelor de prototipizare și testare a tehnologiilor digitale moderne, mediilor inovaționale, cooperarea acestor sectoare cu mediul educațional și de cercetare. Parcurile IT sunt de fapt centre complexe cu infrastructură dezvoltată de top, conexiune la internet pe bandă largă, rețele inginerești și logistică dezvoltată, scopul cărora este să fie consolidate companiile IT într-un areal concentrat pentru a obține sinergie de la cooperare și activitate comună, atât între ele, cât și cu centrele de cercetare și cele educaționale. Pe de altă parte, guvernele elaborează și dezvoltă programe pentru facilitarea fiscală, a subsectoarelor-cheie ale sectorului IT, care NU sunt condiționate de cerințe complicate ce trebuie să treacă tot felul de comisii și aprobări. Aceste regimuri sunt evaluate direct de către ofițerul fiscal care are obligația să le aplice automat dacă criteriile minime sunt confirmate, iar beneficiarul dorește aplicarea acestora.

În Legea nr.77 s-a încercat combinarea acestor două direcții care, în mod normal, trebuie să fie tratate separat. Astfel, Guvernul a creat acest instrument deformat care a preluat denumirea de parc IT, neavând efectiv prevederi aferente creării de infrastructuri, iar condițiile de accesare a unui parc IT, potrivit practicii internaționale, au devenit în versiune moldovenească condiții de obținere a facilității fiscale.

Această formulă are deficiențe, unele chiar fundamentale. În primul rând, aderarea companiilor rezidente la un parc IT cu regim fiscal de 7% depinde de o serie de condiții, unele interpretabile, pe care le evaluează anumite persoane care decid dacă compania este acceptată sau nu de regimul fiscal unic. Acest fapt alterează și subminează principiile economiei de piață. Dependența de factorul uman reprezintă un risc de subminare a echității concurențiale. La momentul de față aplicarea acestor măsuri este prietenoasă, dar marja largă de interpretare și aplicare este prezentă în lege și forma abuzivă de aplicare poate fi activată în orice moment. Aceste condiții și evaluări periodice pot să devină o barieră pentru anumiți jucători, în baza unei motivații că businessul nu corespunde deja unor criterii, fie planul de afaceri, fie anumite condiționalități care sunt impuse de către parcul virtual, nu sunt îndeplinite. Aceasta automat creează diferențe în regulile de joc pentru companiile IT din piața Moldovei. Lucrul acesta nu este benefic, din punct de vedere al respectării principiului de concurență și egalităţii regulilor de joc”.

Sergiu Gaibu susține că „era suficient să fie introdus un singur articol în Codul fiscal, prin care fondul social pentru subsectoarele respective din IT să se achite la cota 0%. Atât. E unica prevedere care ar fi trebuit să existe. Pentru o facilitare mai mare s-ar fi putut reduce și impozitul pe venit al angajaților și companiilor IT la rata pe care o dorește guvernul. Aceste forme de facilitare ar fi scos o povară enormă de pe angajatorii din sectorul IT, nu ar fi creat confuzia și complexitatea fiscal-contabilă cu stabilirea impozitului unic de 7% la trecerea dintr-un regim în altul și nu ar fi afectat beneficiile sociale ale angajaților. Această formă de facilitare crește în continuare complexitatea și așa prea mare a cadrului normativ și creează o confuzie în mediul de afaceri. Companiile în cauză ar trebui să evalueze și să compare rezultanta fiscală înainte de a depune cererea pentru obținerea calității de membru al unui parc IT virtual”.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: investigații de presă”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Opiniile exprimate în aceste materiale de investigație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung.