Le Monde: „Europenii îngroapă orice perspectivă de extindere spre Est”

riga

Foto: lemonde.fr

 

Pentru reafirmarea unei relaţii – despre asta şi aproape numai pentru asta – s-au reunit la Riga, joi, 21, şi vineri, 22 mai, 25 de şefi de state şi guverne şi reprezentanţii celor şase ţări ex-sovietice (Ucraina, Georgia, Moldova, Azerbaidjan, Belarus şi Armenia), incluse în 2009 în Proiectul „Parteneriatul Estic”. Proiectul respectiv are ca prioritate de a ridica ambiguitatea că nu există, pentru niciuna din aceste ţări, speranţa de a se integra în Europa comunitară într-un termen scurt, precizează publicaţia franceză.

„Parteneriatul nu este un instrument pentru lărgire, ci pentru apropiere. Nu trebuie să suscităm falsele aşteptări la care nu suntem capabili să răspundem”, a menţionat cancelarul german, Angela Merkel. „Trebuia să fim tranşanţi cu ei”, a adăugat Charles Michel, premierul belgian.

Vocea celor ce vor să lase uşa întredeschisă a fost reprezentată de premierul estonian, Taavi Roivas, care a declarat, despre Ucraina, că o ţară suverană care a decis că drumul său este Europa „ar putea fi înţeleasă”. Fostul premier polonez Donald Tusk, odinioară partizan al deschiderii spre Est, a devenit mai prudent de când prezidează Consiliul european. În remarcile sale finale, el s-a mulţumit să sublinieze că partenariatul este „un angajament pe lung termen, un proces care progresează pas cu pas”.

“Să evităm promisiunile”

M. Tusk a respectat consensul de a nu aduce pretexte Kremlinului pentru o nouă intervenţie. În privinţa Ucrainei, el şi-a redus discursul la regrete, deplângând „tulburările, agresiunea, intimidarea şi chiar războiul din această parte a Europei”. „Acest summit nu trebuie să fie un subiect de conflict suplimentar cu Rusia, chiar în contextul dificil pe care îl cunoaştem”, a adăugat preşedintele Franţei, François Hollande. Ca răspuns, ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a replicat, într-un interviu agenţiei Bloomberg, că „scopul acestui parteneriat nu este de a face posibilă intrarea acestor ţări ex-sovietice în Europa, ce de a le îndepărta la maximum de Rusia”.

Şi dacă acesta a fost obiectivul, nu a fost în orice caz atins. Azerbaidjanul, în echilibru între Moscova şi Bruxelles, caută să-şi consolideze independenţa. Armenia şi Belarus au cedat presiunilor lui Vladimir Putin şi au aderat la Uniunea Eurasiatică. Ucraina este îngrijorată de situaţia sa financiară şi aşteaptă – ca şi Georgia – o liberalizare rapidă a vizelor, rezervată până în prezent Moldovei.

Dincolo de declaraţiile de bune intenţii şi beneficii reciproce, precum şi agitaţia pe care a provocat-o summit-ul, premierul britanic David Cameron, aureolat de recenta sa victorie electorală, a declarat că este la Riga pentru a începe „ameliorarea Uniunii Europene”, reformând-o.