Le-au băgat până şi nepoţii în datorii, în curând însă îi vor îndemna să iasă iar la vot

I-au furat, i-au adus la sapă de lemn, le-au băgat până şi nepoţii în datorii, în curând însă îi vor îndemna să iasă iar la vot

Ce n-au reuşit să le ia aşa-numiţii politicieni multor alegători este entuziasmul, dragostea de viaţă şi credinţa. Din rândul acestora face parte şi Maria Aramă, o pensionară de 71 de ani din s. Negureni, Teleneşti. Împletește, croșetează, cântă în formația „Frunza Nucului”, se informează inclusiv de pe internet și are conturi pe cele mai populare rețele de socializare din Moldova.

O viață a lucrat la câmp, preponderent la tutun. Când a văzut prima pensie, mai să-și plângă de milă. Dar nimic nu mai putea zdruncina sănătatea mintală a unui pensionar călit de șocul devalorizării rublelor. Au lucrat din zori până în noapte împreună cu soțul la cules tutun, la uscarea și prelucrarea acestuia. Au depus în bancă 54 de mii de ruble, „pentru copii și nepoți”. Şi-ar fi putut cumpăra un apartament în capitală, punctează bătrâna. La începutul anilor 90, banii s-au devalorizat, iar paguba le-a fost compensată peste ani cu circa o mie de lei. „Mi-au dat o mie din 54 de mii. Unii s-au tulburat la minte, eu, însă, nu. Sunt sănătoasă. Am mers înainte. Dumnezeu ni i-a dat, Dumnezeu ni i-a luat. Dar, probabil, suntem blestemați. Acum iar au furat. Un miliard! Se vede că s-au mai adunat acolo niște monede pe fundul haznalei… Îmi pare că nici nu vom merge la votare, că tare proști ne mai cred!”, se crucește pensionara.

Activă pe Facebook şi Odnoklassniki

De dragul nepoțelului, Leon, pe care l-a dădăcit de la o vârstă fragedă, s-a asigurat cu internet şi a învăţat să navigheze în mediul online. Altfel, spune bătrâna, se cam rupe legătura între generații. Sfatul ei pentru bunei e să cunoască computerul și măcar cele mai importante site-uri de pe internet. Ca să-i înțeleagă mai bine pe nepoții care stau cu nasul în telefoane, în planșete, nu te aud, nu te văd, ba fac trimitere la Facebook, ba la Odnoklassniki, trăiesc pe „site-uri”, cu „google” și cu „like-uri”. De altfel, mai precizează ea, numai cu internet în casă poți comunica şi cu vecinii de peste drum ori cu rudele plecate peste hotare.

„Îl tot auzeam pe Leonaș că vrea computer. M-am gândit, de ce să nu avem? Am scos peste cinci mii de lei și am luat o cutie din acelea negre. Un specialist de la Telenești ni l-a conectat la internet și acum plătesc în fiecare lună câte 200 de lei. Băiatul mi-a arătat cum să navighez. Seara, când termin lucrul prin gospodărie, moșul se uită la tv, eu – pe internet. Caut emisiuni pe care nu am reușit să le văd. Pe Fb îmi este mai greu să înțeleg ce și cum, acolo mă uit doar peste știri, pe Odnoklassniki îmi vine mai ușor, sunt mai mulți săteni în lista de prieteni”, spune mătușa Maria. Are o vară în Italia, o prietenă – în Spania, o fină – în America și alta – în Italia. „Seara, dacă sunt pe skipe, mă sună ori le sun. Mă roagă, hai, țacă Marie, spune ce mai e nou acasă!”.

Pensionara ni se confesează că îi vine greu să înțeleagă timpurile de azi, când mulți pleacă, o parte de familie le rămâne în Moldova,  divorțează, își întemeiază alte familii peste hotare, unde ulterior se stabilesc. „Înainte oamenii erau duși în lagăre de concentrare, era război, dar îi salva gândul că se vor întoarce acasă, la familie. Nu e bine ce se întâmplă acum în Moldova. Familiile se destramă cu prea multă ușurință”. Recent, soții Aramă şi-au sărbătorit nunta de aur, 50 de ani de căsnicie. Ca să dureze o relație, e nevoie de dragoste, răbdare și înțelegere, spun ei.

„Să mă facă Dumnezeu cât o nucă, dacă știu…”

Are peste 40 de icoane pe care le-a croșetat cu mult sârg. Este una din pasiunile sale. Se duce regulat la biserică, e și o femeie evlavioasă. Dar i-a cam zdruncinat nervii un scandal cu preotul din sat, părintele Veaceslav. Supărarea a mocnit vreo trei ani. Cei doi s-au intersectat recent și la o emisiune „Vorbeste Moldova”.  Fire activă, comunicativă, pensionara nu poate rămâne „imparţială” în campanii electorale. La ultimele alegeri locale, l-a susținut activ pe actualul primar de Negureni, Gheorghe Munteanu. De cealaltă parte, preotul l-a susţinut pe Vasile Zmuncilă.

Când s-a aflat cine e învingătorul, o consăteană a venit într-un suflet la Maria Arion. Preotul ar fi spus că el s-a rugat două săptămâni să învingă Zmuncilă, și acela a pierdut, pe când candidatul susținut de pensionară ar fi învins cu „minciuni şi vrăji”. „Aracan de mine!”, s-a crucit pensionara, rămânând perplexă pentru că preotul ar fi spus că ea ar fi făcut vrăji alergând „cu pantalonii primarului în jurul gheretei”. Ce fel de gheretă?, ne-am interesat, imaginându-ne un magazin de vânzare a produselor alimentare ori o gheretă de pe teritoriul bisericii în care se vând lumânări. „Ghereta de votare! Dar acolo este comisie! Nu mi-au dat voie să intru cu moșneagul, să-l duc, să-i arăt unde să pună ştampila, cu atât mai puţin cum a spus el…”

A doua zi, pensionara s-a dus într-un suflet la biserică să-i ceară preotului socoteală. „I-am zis: părinte, cum te-ai îndurat mata să spui că eu am umblat cu pantalonii primarului în jurul gheretei la votare si el a câștigat cu vrăjile mele? Ai zis ?! A răspuns: «Da, am zis. Şi dacă n-ar fi fost așa, n-ai fi venit la mine». Am spus: „N-am fost, părinte!”

„Mi-am făcut cruce, am căzut în genunchi în fața bisericii și m-am jurat: Doamne, să nu ajung acasă să-mi văd moșneagul, să nu văd soarele, dacă-i drept! Știu doar „Tatăl nostru”, să mă facă Dumnezeu cât o nucă, dacă știu vrăji!”…

„A zis, am zis, a râs, am plâns”

În legătură cu acest caz Maria Aramă a depus o plângere la Mitropolie și a dezmințit informația în toate discuţiile cu sătenii, atât cât a ţinut-o supărarea. „Eu chiar am luptat pentru Grigore Nicanorovici, rar om care va spune că acesta nu-i bun de primar, dar să vii cu așa născoceli…”. Văzând că gluma se îngroașă, preotul a negat că ar fi spus asemenea vorbe în biserică și a încercat să se împace cu pensionara.

Acum biserica are un alt preot, părintele Mihai, și Maria Aramă o frecventează fără niciun impediment. După trei ani de la incident, spune că nici pe preotul Veaceslav nu mai ține supărare: „A zis, am zis, a râs, am plâns şi gata”. Atât doar că nu l-ar mai accepta pentru nimic în lume în calitate de duhovnic.

Scandalul i-a cam afectat avântul civic. „La votare îmi pare că nici nu o să mă mai duc…”. Apoi, însufleţită: „Dar cum să ai încredere în aceștia?… Doar să alegem pe unul care ne-a mai furat şi acum poate i-a mai secat lăcomia?…”. Rămâne frământată de gânduri, plecată asupra icoanei pe care o croşetează, cu ochii pe Facebook, pe Odnoklassniki, la Negureni, căutând în negura viitoarelor alegeri, în care deocamdată nu se întrezăreşte nimic altceva decât beznă.

 

The following two tabs change content below.