Lavrov minte!

Ne îndeamnă să nu uităm de „semnificaţia anului 1812”

„Federaţia Rusă şi-a îndeplinit şi supraîndeplinit obligaţiile de la Istanbul din 1999”, acesta este răspunsul ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, la o întrebare ce i-a fost adresată în cadrul unei întrevederi cu studenţi din RM.

Vadim VASILIU

Mai mult, ministrul a spus că poate jura pe Biblie, pe Coran sau pe oricare alt document care ne inspiră încredere pentru a garanta acest fapt. Profitând de aflarea sa la Chişinău, demnitarul moscovit i-a îndemnat pe studenţii moldoveni să nu uite de „semnificaţia anului 1812, când, în urma Tratatului de Pace de la Bucureşti, regiunea dintre Prut şi Nistru a fost cedată Imperiului Rus”.

Potrivit lui Lavrov, pacificatorii ruşi din regiunea transnistreană au „doar” misiunea de a păzi stocurile uriaşe de muniţii. Iar această prezenţă nu are nicio legătură cu angajamentele de la Istanbul. „Vreau să subliniez că mai mult de jumătate din muniţii au fost retrase de pe teritoriul RM în perioada când se duceau negocieri intense pe marginea acestui subiect şi când, practic, a fost finalizat memorandumul Kozak. După ce nu s-a reuşit semnarea documentului respectiv, retragerea muniţiilor a fost stopată de autorităţile de la Tiraspol”, a declarat Lavrov.

O abordare tactică a Federaţiei Ruse

Contactat de JURNAL, viceprim-ministrul responsabil de reintegrarea RM, Eugen Carpov, a declarat că memorandumul Kozak nu are nicio legătură cu angajamentele luate de Rusia la Summitul OSCE de la Istanbul (1999) cu privire la retragerea trupelor şi muniţiilor de pe teritoriul RM. „Sunt două procese independente care trebuie rezolvate în conformitate cu deciziile adoptate. Angajamentele de la Istanbul trebuie respectate de toate statele semnatare, inclusiv de Federaţia Rusă”, a declarat Carpov.

Aceeaşi părere a fost exprimată şi de Victor Chirilă, expert al Asociaţiei pentru Politică Externă: „Memorandumul Kozak nu se regăseşte în niciun acord internaţional, şi nici în documentul Summitului de la Istanbul. Este o abordare tactică a Federaţiei Ruse pentru a găsi o scuză pentru a nu retrage arsenalul”.

Catastrofa de care se teme Lavrov

Continuând subiectul, Lavrov a menţionat că „Federaţia Rusă îşi face griji ca acest armament să nu ajungă în mâini rele, şi Doamne fereşte, să aibă loc o catastrofă”.

Victor Osipov, fostul viceprim-ministru al RM, a subliniat că în regiunea transnistreană se mai află 20 de mii de tone de armament rusesc, un contingent de circa o mie de militari care păzesc armamentul şi un contingent de pacificatori. „Mecanismul prin care orice trupe aflate pe teritoriul ţării noastre trebuie să părăsească teritoriul este determinat de Constituţia RM, de legislaţia naţională şi de dreptul internaţional ce are aşa-numitul concept al statului gazdă”, a declarat Osipov.

Lavrov: „Să nu uitaţi de anul 1812!”

În cadrul aceleiaşi întâlniri, ministrul rus a adus aminte tinerii generaţii despre importanţa Tratatului de Pace de la Bucureşti din 1812 în urma căruia regiunea dintre Prut şi Nistru a Principatului Moldovei a fost anexată de către Imperiul Rus. „Acest eveniment de acum 200 de ani este important pentru concepţia geopolitică actuală, indiferent de faptul că acum nu vorbim despre un Imperiu Rus unificat, ci despre două state independente: Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Însă esenţa acestui eveniment merită să fie păstrată de noi. Şi aceasta constă în unitatea popoarelor noastre, în împărtăşirea aceloraşi valori”, a declarat Lavrov.

Preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, Gheorghe Negru, a remarcat că declaraţiile lui Lavrov nu sunt compatibile cu funcţia de diplomat: „Nu ţine de competenţa unui diplomat să ne spună care este istoria noastră. Academia de Ştiinţe a RM a apreciat deja Tratatul de la Bucureşti. Acest rapt a întrerupt procesul de dezvoltare firească în cadrul etnic şi cultural românesc a populaţiei din stânga Prutului, prin impunerea unui model străin de dezvoltare. De fapt, Imperiul Rus a vrut să ne transforme în adevăraţi ruşi”.

„Studenţi? Mă auziţi?”, a întrebat Lavrov deranjat de sunetul microfonului care pesemne este defectat. „Interesant, el citeşte de pe foaie?”, s-a interesat Dumitru, student la Facultatea de Economie a  Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Tânărul care a venit la eveniment special pentru a-l vedea pe ministrul de Externe al Rusiei pe viu, din cauza baricadei de „funduri” ale operatorilor de la diferite televiziuni, nu a putut să-şi realizeze visul. „Măcar să auzim ce spune”, au spus mai mulţi studenţi, ciulindu-şi urechile.

Cu toate acestea, multe din cele auzite i-au indignat pe unii studenţi, iar unele momente chiar i-au amuzat. „Pentru ce merite?”, a întrebat un student după ce Lavrov a fost decorat cu titlul „Omul deceniului”.

Iar în momentul când în întreaga sală a răsunat aşa-numitul „clopot al prieteniei” care i-a fost înmânat şefului diplomaţiei ruse, mai mulţi studenţi nu şi-au putut stăpâni emoţiile… şi au pufnit în râs, lucru care l-a incomodat niţel pe Lavrov, dar şi pe unii studenţi vorbitori de limba rusă. „Şşşşş, tiho (linişte)!”, le-a făcut observaţie o domnişoară care asculta cu atenţie tot ce spune ministrul de la tribună.

„Acum aştept întrebările din partea tinerilor”, s-a adresat Lavrov studenţilor, însă aceştia nu s-au grăbit să citească de pe foi întrebările pe care le-au pregătit din timp. Primii care au avut ce să-l întrebe pe oaspetele din Rusia au fost câţiva profesori cu părul încărunţit. „Vreau să vă mulţumesc pentru vizita dumneavoastră”, a spus într-un final una dintre studente cu vocea tremurândă, căreia i-a fost adus microfonul la indicaţia unuia dintre reprezentanţii administraţiei Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.  

The following two tabs change content below.