Lapţi bovini // Vasile VASILACHE

Citiţi, până vi se limpezeşte titlul. Altminteri nu veţi înţelege în ce limbă vorbiţi.

Vasăzică, la maternitate. Un nou-născut plânge de se îneacă. Dădaca:

– Pal Ivanci, ce să-i fac odorului nost’?

– Care?

– Acila pi care l-o liepfădat mă-sa. Stucheşte soasca!… Auzi-l, rage – tucma’ i se umflă boaşele.

Pal Ivanci e mamoş – pricepe la boaşe. Replică:

– Ileană, nu soască, da’ biberon, ţi-am mai spus!

– Da’ lasă-mă odată nieta cu linghile noastri – am crescut cu soască şi am să mor cu soască! Mă-sa l-o lăsat ca pi plavchi, cân’ s-o crăcănat.

– Ileană!! Ţi-am mai spus, se zice slip, nu plavchi.

– Parcă am ci două lumi: nieta – Africa, eu – Moldavia! E fără mamă copchilul şi de atâta rage…

– Paştile cui de l-o fătat! Se prizează fără prezervări şi acum mă asurzesc! Pune-i, Ileană, plavcii mâne-sa în bot.

– Alta! Ce înseamnă… fără prezervări?

– Fără gandon!

– Ptfu!

De bine, de rău, aici se înţeleg, deoarece ftaroi sort de cetăţeni zbiară, inconştienţi.

La magazinul „Stroma” discuţia e telefonică, dar nu se înţelege despre ce vorbesc:

– Alo! Stroi-mat?

– Aleo! Aleo!

Telefonul e răguşit, căci e o mahala de capitală republicană.

– Nu vă aud!

– Bomfaier aveţi?

– Simon Simonovici?

– Nu-u-u! Bomfaier, zic! Cu care se taie ţevile, vergile metalice.

– Telefonaţi la sclad.

Clap! receptorul. Ştiaţi că ocnaşul Hlopuşa din „Fata căpitanului” avea limba tăiată-jumătate – nici să mestece, nici să se mărturisească?

Acum fără ocnă… Pricepeţi? Nu voi zice nimic de „Casa-muzeu a Limbii Române”. Dacă-i moartă… acolo i-i locul!

Nu ai încotro, cauţi un medicament pentru remediul lingvistic într-un STAT, care s-a băgat în ONU… fără craci şi plavchi. Telefonez la farmacia spitalului republican – mare farmacie, prestigioasă. În preajmă, un ex-ministru, Dumnezeu să-i dea sănătate.

– Alo! Farmacia spitalului republican? Substanţe vitriolante aveţi?

– Paftorite, pjalusta!

– Zic, acidulante, vitriol, bunăoară.

– Vitriol v otpuske. Reţept esti?

– Scuzaţi, doamnă! Aţi pierdut organul bucal?

– Nahal!

Clap! receptorul. Farmacistele de aici nu sunt angelice, ci sanghelice.

Urci mai sus. Adică telefonezi direct în FORUM. A, nu ştiţi ce e acela forum? Păi acolo unde se cunoaşte ştiinţa limbilor vii, căci până la casa limbilor moarte, he-he! mai este Academia. Rămasă tot re-se-se-mu-u-u!

– Bună ziua. Aş dori să vorbesc cu un saussurian… Propriu-zis, cu un adept al teoriilor lui Saussure… Bunăoară, câte limbi sunt pe glob? În părţile podişului Kalahari ce limbă se foloseşte?

– Vî oşiblis’ nomerom, zdes’ sector naţmenşinstv.

– Cirenaicii lui Costică Popovici?

– Kakoi Ciracii?

– Nu „ciracii”, dar „cirenaicii”… Filozofilor, spuneţi, rogu-vă, sensul vieţii e în plăcerea de a şedea în jilţ?

– Iof-toi-mati!

Desigur, musai la parlament, să te plângi pe academie: de unde s-a luat acolo iof-toi-machi?

Parlamentul însă e parkinsonat. A, nu ştiţi de boala lui Parkinson? Tremuriciul, dragilor, tremuriciul…

Te întâmpină garda. E a noastră, naţională… Băieţi de treabă, da-a-a!

Fiii ţării şi ai mamelor fără pensii.

– Băieţi, întrebi tu, voi, aici, o lege a limbilor care la Academie se cheamă „iof-toi-machi, nahal” aveţi?

– Dacă mai înjuri, te băgăm în oală şi te faci chişleac.

– Fraţilor, dar dacă nu mă brânzesc în oală, ce îmi faceţi?

– Von! Fiindcă suduieşti. Vezi boul ista cu coarne?

Îmi arată stema parlamentului. Tac, fac cale întoarsă: îmi fac socoteală – astăzi se mulge şi boul, dacă stă sus-sus. E lăptos, haramul. Fericiţii îl mulg. Doar Serafim Ponoară îl paşte!

2 septembrie 1998

 

La 4 iulie, se împlinesc 85 de ani de la naşterea scriitorului Vasile Vasilache. Cum însă uzanţele posterităţii – cine le-o fi instituit? – sar peste vârsta de 85 de ani, urmând să se oprească (cu un calculat fast instituţional) la aniversarea 90-a, noi, cei care l-am cunoscut şi am colaborat cu Vasile Vasilache în perioada în care scria memorabile pagini în publicistica basarabeană, am considerat oportun să ne amintim de el republicându-i un eseu din cartea „Verzi suntem, verzi” (Editura „Litera”, 2009), volum alcătuit şi redactat de Igor Nagacevschi.