Lanţul trădărilor

În imagine Iurie Bolboceanu. Foto: Nadejda Roşcovanu

La finele săptămânii trecute, procurorii l-au reţinut pe fostul deputat democrat Iurie Bolboceanu, care, în premieră pentru Republica Moldova, este învinuit de „trădare de patrie” şi „spionaj” în favoarea altui stat. Investigarea cazului, potrivit procurorilor, a durat timp de şapte luni, cauza penală fiind iniţiată în 2016. Şi asta, deşi Bolboceanu figurează încă din 2014 într-un dosar cu implicarea unor oficiali FSB şi anume în tentativa de corupere a deputaţilor.

Bolboceanu este acuzat că ar fi transmis agenţilor ruşi de influenţă documente anticipative despre „strategiile și tacticile unor reforme legislative naționale” şi „date personale şi vulnerabilităţi ale persoanelor cu funcţii înalte” care urmau să realizeze aceste reforme.

Trădări de la „Memorandumul Primakov”, până la furtul miliardului

Comentatorul politic, expertul în dosarul transnistrean, Oazu Nantoi, este de părere că dacă ar fi să fie aplicate la modul serios articolul 337 – „trădare de patrie”, şi articolul 338 din Codul Penal – „spionaj”, numărul oficialilor din R. Moldova pasibili de pedeapsă ar fi foarte mare. Reţinerea lui Bolboceanu, în viziunea sa, seamănă mult cu un show mediatic, realizat de liderul PD, Vladimir Plahotniuc, cu scopul de a-şi consolida poziţia în Occident. „Republica Moldova este un stat „specific” şi dacă cineva ar putea fi tras la răspundere pentru trădare, ar trebui să începem cu Petru Lucinschi, cel care a semnat la 8 mai 1997, „Memorandumul Primakov”. Ar trebui să fie tras la răspundere Vladimir Voronin, care, la 6 mai 2001, aflându-se la Tiraspol, a semnat un set de cinci  documente cu liderul nerecunoscut de atunci al Tiraspolului, Igor Smirnov, unul din care prevedea recunoaşterea dreptului regimului separatist de la Tiraspol de a elibera toate categoriile de documente, care sunt oferite de un stat suveran cetăţenilor săi. Cum poate fi calificată situaţia din domeniul energetic, dacă nu „trădare ”? De ce timp de un sfert de secol nu s-au găsit resursele necesare pentru realizarea interconectării sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României, pentru ca Transnistria să fie debranșată de către Ucraina de la gazoductul prin care vine gazul rusesc, iar RM să cumpere gazul din România? Răspunsul e simplu – corupția și agenții de influență ruși din sistemul politic al RM. Cum poate fi calificat furtul miliardului, altfel decât „trădare de patrie”? Nu vreau să fiu avocatul lui Bolboceanu, dar arestarea acestuia seamănă cu un show mediatic. Şi dacă tot vorbim de trădare, ar fi bine ca Vladimir Plahotniuc să răspundă la o întrebare: „De ce l-a susţinut pe Igor Dodon la funcţia de preşedinte?”, s-a interesat expertul.

A „turnat” informaţia despre viitoarele reforme

Potrivit unui comunicat afişat pe site-ul Procuraturii Generale, ex-deputatul Iurie Bolboceanu ar fi transmis ofițerului de informații străin date anticipative „despre strategiile și tacticile unor reforme legislative naționale de importanță majoră, acumulate de la factori de decizie politică”, „date personale și vulnerabilități ale persoanelor cu funcții înalte în stat, promotori ai reformelor politice”, precum şi „informații detaliate referitor la intențiile și planurile legislative ale grupurilor parlamentare bazate pe date culese din interiorul formațiunilor politice, informații cu potențial strategic, pasibile de a fi utilizate contra intereselor Republicii Moldova”.

Liderul fracţiunii PLDM, Tudor Deliu, este sceptic privitor la acest caz. „Mi se pare un caz ciudat. Nu sunt expert în spionaj, dar un lucru este cert, toate şedinţele Parlamentului sunt publice. Sunt deputat din 2010 şi doar o singură dată, când a fost audiat procurorul general, a avut loc o şedinţă cu uşile închise. Poate e vorba de „trădare  de partid”, dar au greşit spunând „faţă de patrie”. Dacă ar fi prezentat ex-demnitarul un pericol pentru securitatea statului, de ce nu a fost monitorizat din 2014, când numele său a apărut în scandalul coruperii deputaţilor, ci abia acum şapte luni procurorii au început să-l monitorizeze?”, se întreabă deputatul.

Moldova, înţesată de agenţi ruşi

De cealaltă parte, Tudor Botnaru, ex-ministru al Securităţii Naţionale, nu exclude că acţiunile procurorilor ar putea fi întemeiate. Potrivit lui, fiecare stat are secrete economice şi strategice, iar RM prezintă interes nu doar pentru Federaţia Rusă, ci pentru mai multe ţări din cauza aşezării geografice, care reprezintă o trecere spre Balcani. „De când RM a semnat Acordul de Asociere cu UE, evident, Federaţia Rusă întreprinde tot felul de acţiuni pentru a ne păstra în zona sa de influenţă. Înainte au mai fost cazuri când anumiţi funcţionari au fost demişi fiind suspectaţi de „trădare”, dar e prima oară când o persoană a fost reţinută şi riscă să fie trasă la răspundere în baza acestui articol. Arestul lui Bolboceanu nu reprezintă o provocare pentru a strica relaţiile cu FR, ci pentru a da de înţeles că o astfel de situaţie nu mai poate fi tolerată pe teritoriul RM”, a opinat Botnaru.

Potrivit site-ului newsmaker.md, ofiţerul de informaţii cu care ar fi colaborat Bolboceanu este adjunctul ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Chişinău, Alexandr Grudin. Potrivit reprezentanţilor Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Serviciului de Informaţii şi Securitate, Iurie Bolboceanu s-ar fi întâlnit regulat cu agentul serviciilor secrete şi ar fi oferit informaţia contra unor taxe care ar fi variat de la câteva sute la câteva mii de dolari. Procurorul Anatol Pitel a declarat că deţine suficiente probe care demonstrează că Bolboceanu a dezvăluit secrete care puteau fi folosite împotriva Republicii Moldova. Ex-deputatul Iurie Bolboceanu riscă, dacă va fi găsit vinovat de trădare şi spionaj, până la 20 de ani de închisoare. Judecătoria Centru a emis un mandat de arest preventiv de 30 de zile pe numele fostului deputat.

Implicat în scandalul coruperii deputaţilor

Numele lui Bolboceanu a figurat anterior în dosarul tentativei coruperii deputaţilor. Potrivit mărturiilor fostului viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, cel care a colaborat cu organele de drept la reţinerea lui Vitalie Burlacu şi a Irinei Baglai, reţinuţi în martie 2014, în timp ce ar fi încercat să transmită, prin intermediari, câte 250 de mii USD unor deputaţi din Parlament,  şi-a dat seama de implicarea lui Bolboceanu, după o discuţie cu Burlacu. Potrivit  declaraţiilor lui Cosovan anexate la dosar, iniţial a avut loc o întâlnire cu Burlacu, la care acesta l-a informat despre intenţia de a-i determina pe şapte deputaţi să părăsească coaliţia de guvernare, fapt care ar fi dus la împiedicarea semnării Acordului de Asociere dintre RM şi UE. Cosovan trebuia să convingă trei deputaţi. Pe 6 martie dimineaţa, a fost sunat de Burlacu, care i-a sugerat să se uite la ştiri să vadă primele rezultate ale „operaţiunii”. Peste 20 de minute, în buletinul de ştiri a apărut un reportaj din Parlament în care deputatul PD, Iurie Bolboceanu, anunţa că părăseşte formaţiunea. „Consider că gestul său era motivat financiar. Dacă aş fi acceptat colaborarea cu serviciile ruseşti, mi s-ar fi făcut legătura cu un tutore de la Moscova. Aş fi fost avansat în gradul de colonel în FR şi în eventualitatea coagulării forţelor de stânga, pentru că acesta era următorul pas al acestui plan, la alegerile parlamentare din 2014 – să se unească toate forţele de stânga, aş fi fost avansat în gradul de general aici, în Moldova”, afirmă Cosovan. Amintim că tentativa de corupere a deputaţilor a fost dejucată de forţele de ordine, iar la 27 iunie 2014, autorităţile Republicii Moldova au semnat Acordul de Asociere RM-UE.