„Lagărul” de la Căinari

Bătrânii de la un azil se plâng că directorul şi şefa de gospodărie, soţ şi soţie, au instituit un regim de teroare în care au fost ţinuţi timp de mai mulţi ani

Directorul unui azil de bătrâni din or. Căinari este suspectat de delapidări de fonduri după ce o comisie care s-a deplasat la faţa locului a descoperit 26 de bătrâni locuind în frig, foame şi sărăcie. Bătrânii erau speriaţi şi stresaţi, iar când au văzut străinii, s-au retras în camerele lor. Înainte de sărbătorile de iarnă, aceştia au fost transferaţi la azilul de bătrâni din Tănătari, Căuşeni. Noii locatari descriu calvarul prin care au trecut timp de mai mulţi ani şi spun că acum se simt „ca în rai”.

Ion Ciontoloi, preşedintele raionului Căuşeni, ne spune că a fost la curent cu situaţia de la azil încă din mandatul precedent doar că nu era atât de grav cum a văzut ultima oară. Cu doi ani în urmă, a propus să fie demis directorul instituţiei, Grigore Butucel, din cauza iresponsabilităţii acestuia, dar nu a avut susţinerea Consiliului raional, care avea pe atunci majoritate comunistă. În dimineaţa zilei de 12 decembrie 2012, a întreprins o vizită inopinată la azil. „Când am ajuns acolo,  înăuntru ploua ca afară, curgea acoperişul, undeva s-a produs o pană de curent şi nu aveau energie, o pompă de la sistemul de încălzire nu funcţiona, bătrânii stăteau în paturi îmbrăcaţi.

Administraţia azilului nu ne-a informat. S-ar fi putut întâmpla o nenorocire, dacă nu ne-am fi dus la faţa locului. M-am întors, am căutat transport. Până în seară, am reuşit să transportăm bătrânii la Tănătari. Acolo au fost întâmpinaţi cu mâncare şi baie caldă”, ne spune preşedintele raionului.

Condiţii diferiteaceeaşi finanţare

Asistenta medicală de la azilul din Tănătari, Angela Berlinschi, îşi aminteşte înfrigurată că bătrânii au fost aduşi noaptea fără nicio listă de însoţire. Opt dintre ei nu puteau merge. „Erau murdari şi flămânzi. Despre unul dintre ei am crezut că va deceda în aceeaşi noapte. Bucătăreasa s-a apropiat cu hrană caldă, l-a hrănit, iar în zilele următoare bătrânul şi-a revenit. Mi s-a părut îngrozitor că au fost înfometaţi în asemenea hal”, spune ea.

Potrivit lui Ion Ciontoloi, cele două aziluri de bătrâni din Tănătari şi Căinari beneficiau de aceeaşi finanţare din bugetul raional, primeau anual câte 30 de mii de lei pentru un bătrân. Totodată la Azilul din Căinari au mai fost alocaţi aproximativ 120 de mii de lei pentru reparaţia acoperişului. Funcţia de director era ocupată de Grigore Butucel, iar cea de şef de gospodărie – de soţia acestuia, Svetlana.

Conform documentelor, aceleaşi produse alimentare procurate pentru bătrânii de aici costau cu 30–50% mai mult decât pentru cei de la azilul vecin. „Nu cred că au făcut mari bogăţii pe spatele acestor bătrâni. Instituţiile de drept însă trebuie să constate dacă au avut sau nu loc delapidări”, a mai spus Ciontoloi.

Patru ierni au dormit în frig

Unul dintre bătrânii azilului, Dumitru Moisei, ne spune că între fostul şi actualul azil e o deosebire ca între cer şi pământ. „Acolo era un calvar. Patru ierni am dormit îmbrăcaţi. Apă caldă nu aveam. În zilele de joi eram duşi la baie toţi cei 26 bătrâni. Apa era călduţă. În 2010 directorul a mers la proteste organizate împotriva Alianţei, el fiind comunist, în lipsa lui, a venit macaraua şi muncitorii s-au făcut că repară acoperişul. Toamna, afară ploile se opreau, iar înăuntru încă mai continua să curgă din tavan. Cândva am avut şi eu gospodărie, i-am spus directorului să reparăm sistemul de încălzire. El spunea că o vom face la primăvară, iar primăvara striga să nu ne amestecăm în treburile lui”, ne spune moşul.

Butucel:Sunt bârfe

Bătrânii azilului din Căinari mai spun că nici cele 25% din pensie pe care trebuia să le primească nu ajungeau la toţi. Se făceau liste, cu semnăturile acestora, după care administraţia azilului se ducea şi primea banii de la oficiul poştal. „Cei care mai mergeam pe propriile picioare coboram la bucătărie şi cât de cât mai mâncam, însă cei care erau la pat, bieţii, mi-i greu să vă spun ce mâncau”, spune bătrânul.

O altă bătrână a azilului, Vera Cojocari, ne spune că iarna, în camerele din aripa în care stătea administraţia era puţin mai cald. „Noaptea ne întrebam de ce acolo unde nu e nimeni e cald, în timp ce noi dormim îmbrăcaţi”, ne spune femeia.

Şeful azilului, Grigore Butucel, neagă însă acuzaţiile: „Sunt bârfe. Aveam căldură, chiar şi acum mai avem rezervă de cărbuni. Au fost controale, inclusiv economico-financiare. A fost poliţia pe la sfârşitul anului trecut. Nu ştim încă rezultatele, dar nu ne simţim cu nimic vinovaţi. E nevoie de vreo 800 de mii de lei pentru reparaţia acoperişului ca bătrânii să fie aduşi înapoi. Preşedintele raionului nu ne-a dat însă niciun răspuns”, a spus el. Conform statelor de personal,  azilul din Căinari, care găzduia 26 de bătrâni, avea 17 angajaţi.