La un pas de Olimpiadă

Andrei Rotaru este unul dintre cei mai promiţători sportivi din Republica Moldova. La 20 de ani, a reuşit să devină multiplu campion naţional, multiplu premiant al turneelor de clasa A şi vicecampion european la Taekwondo. În 2011, Andrei a fost laureat al Galei Sportului învingând la nominalizarea „talentul anului”, pentru rezultatele obţinute la Universiada Mondială din China.

Deşi are succese remarcabile la taekwondo şi un început de carieră promiţător, acesta n-a fost primul sport practicat de Andrei. Pentru prima dată, a mers la Centrul de Pregătire a Tânărului Fotbalist „Zimbru”, unde a început să joace fotbal. Însă a observat că nu-i iese şi nu va putea face performanţă în acest sport. Lăsând fotbalul, Andrei avea necesitatea de a practica un sport, pentru că avea mereu multă energie. Era pasionat de artele marţiale şi se inspira mult din filmele de acţiune cu Jackie Chan şi Jean-Claude Van Damme, însă cel mai mult îl inspira fratele său, care practica taekwondo-ul.

Mergea mereu la competiţiile fratelui, îi purta medaliile acestuia şi îl lăuda pentru ceea ce făcea. Părinţii săi, observând la Andrei această pasiune pentru artele marţiale, au decis că trebuie să urmeze calea fratelui său şi, la vârsta de opt ani, l-au înscris la o secţie de taekwondo de la şcoala nr. 6 din Capitală.

„Am început să practic taekwondo la opt ani, urmând calea fratelui meu. Îmi plăcea foarte mult acest sport, la antrenamente, eram cel mai bun. Multe elemente mi se dădeau foarte uşor şi antrenorul mă lăuda întotdeauna, mă încuraja”, ne spune cu mult entuziasm Andrei.

Muncea din greu la antrenamente şi, după un timp, a început să participe la competiţii în Moldova şi în România. Prima încercare serioasă pentru Andrei la 14 ani. A participat la un turneu internaţional care a avut loc în capitala Ungariei, Budapesta. Neavând experienţă şi din cauza emoţiilor, a pierdut chiar prima luptă, în faţa unui sportiv din Israel.

„În R. Moldova, mă clasam mereu pe locul întâi sau doi, încă nu eram pregătit de un turneu mai înalt. Părinţii însă au cheltuit bani pentru mine, pentru antrenamente, muniţie, alimentare corectă şi, până la urmă, aceasta a dat roadă. Participând la tot mai multe competiţii naţionale şi internaţionale, am început să acumulez experienţă şi, în 2009, la Campionatul European din Spania, am ocupat locul 2”, povesteşte tânărul sportiv.

Antrenamentele zilnice, cheia succesului

Pentru a-şi atinge marele vis de a ajunge la Jocurile Olimpice din Rio de Janeiro, Andrei munceşte zilnic la antrenamente şi se pregăteşte din greu pentru ulterioarele competiţii fie naţionale, fie internaţionale. Înaintea campionatelor, de obicei, Andrei, împreună cu echipa sa, desfăşoară cantonamente care durează zece sau, câteodată, chiar 20 de zile, în afara oraşului.

„Cu o lună sau două înaintea campionatelor, mergem la Molovata, unde ne pregătim din greu. Facem câte trei antrenamente pe zi, ne alimentăm corect, luăm vitamine, însă cu atenţie, pentru că suntem verificaţi de dopaj foarte serios.

De asemenea, evităm viaţa de noapte, alcoolul şi fumatul, pentru că acestea nu sunt binevenite pentru sportivi. Când ne pregătim la Chişinău, de obicei, avem câte două antrenamente pe zi. Alergăm prin parcuri, pentru a ne îmbunătăţi rezistenţa, un element cheie în taekwondo”, comentează Andrei.

De asemenea, taekwondiştii au cantonamente în străinătate. Următorul cantonament de acest gen va avea loc la sfârşitul lui noiembrie, în Belarus, unde echipa noastră se va pregăti împreună cu sportivi din Polonia, Ucraina şi Belarus.

La un pas de Olimpiada din Londra

În 2012, Republica Moldova a fost la un pas de o calificare istorică la Jocurile Olimpice la taekwondo. La un turneu de calificare din oraşul Kazan, Rusia, Andrei Rotaru a ratat calificarea la olimpiadă în ultima luptă din cele patru, chiar în ultima rundă.

„În prima rundă, am luptat cu un sportiv de 32 de ani, care îşi dorea mult să învingă pentru că se vedea că este una dintre ultimele lui şanse de a ajunge la olimpiadă. A fost o luptă grea şi am terminat-o cu scorul de 5-5 şi, în runda suplimentară, am obţinut acel „golden point” (punctul de aur), care mi-a permis să ajung în etapa a doua. În a doua luptă, am întâlnit un sportiv din Croaţia, de asemenea, premiant la multe competiţii internaţionale, însă eram cu un cap mai sus decât el, deoarece aveam o pregătire mai bună şi pe tot parcursul luptei antrenorul m-a ajutat cu sfaturile sale. A treia luptă care, în caz de victorie, îţi oferea un loc în finală, iar în caz de înfrângere, mai primeai o şansă pentru locul trei, am pierdut-o în faţa unui campion olimpic din Spania. În ultima etapă, am luptat cu un suedez, pe care l-am mai învins o dată la un alt turneu. După două runde câştigate, având în cap ideea că l-am mai bătut o dată, m-am relaxat puţin şi am încasat lovitura decisivă, în urma căreia suedezul a acumulat patru puncte şi m-a învins cu scorul de 7-10”, îşi aminteşte Andrei.

Când îşi aduce aminte de această luptă, se întristează, realizând că a ratat o şansă uriaşă. Reamintim că, până acum, Republica Moldova n-a fost reprezentată niciodată la Jocurile Olimpice la taekwondo.

Andrei însă ridică capul şi merge cu paşi siguri spre următoarea Olimpiadă, din 2016. Îşi doreşte mult să devină campion mondial şi să ajungă la Jocurile Olimpice, cum a făcut-o în mai multe rânduri idolul său, Steven Lopez. Pe moment, se bucură de următoarele rezultate: multiplu campion al Republicii Moldova; multiplu campion al turneelor de Clasa A, medalia de argint la Universiada din China 2011; laureat al premiului „talentul anului” la gala sportului moldovenesc 2011; medalia de argint la Campionatul European din Grecia 2012; medalia de argint la Campionatul European din Chişinău 2013.

Diego Gherman

 

The following two tabs change content below.
Diego Gherman

Diego Gherman

Diego Gherman

Ultimele articole de Diego Gherman (vezi toate)