„La revedere, Moldova, la revedere, Monica!”

Majoritatea profesorilor au săptămânal câte 27-30 de ore academice. Cât timp poate acorda un profesor instruirii elevilor?

În ultimul timp tot mai mulți profesori, elevi și părinți îi scriu scrisori deschise ministrei Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, în care se plâng de salariile mici, condițiile ostile în care activează și învață. Săptămâna trecută, un tânăr profesor de la o instituție de învățământ din capitală s-a plâns pe o rețea socială de faptul că tot timpul îi ocupă semnarea și completarea diferitor hârtii, și nu-i rămâne timp pentru elevi. Mai mulți profesori semnalează această problemă, iar Ministerul Educației menționează că nu comentează toate postările de pe facebook.

 După ce acum câteva săptămâni o profesoară de clasele primare i-a adresat o scrisoare deschisă ministrei Babuc în care se plângea că nu poate supraviețui cu un salariu mizer pe care îl primește, acum câteva zile un alt profesor susținea că, din cauza actelor pe care trebuie să le completeze zilnic, nu oferă timpul cuvenit copiilor.

„Avem un sistem de învățământ mai mult decât putred. Eu pentru ce am învățat atât? Pentru asta am vrut să devin profesor? M-am săturat ca zilnic să simt presiune că trebuie să dau anumite hârtii. Așa nu se mai poate. Ce cunoștiințe vor avea elevii? La începutul anului de studiu, doamnă Ministru al Educației, Monica Babuc, v-ați grăbit să ne explicați cât de ridicat e nivelul de învățământ în Moldova și cât de bune sunt noile reforme, dar ați uitat să ne spuneți că în Moldova școlile au ajuns un dezastru. Doar hârtii, hârtii, hârtii. Noi nu mai avem timp să ne ocupăm de copii. Eu sunt profesor, nu secretar sau contabil. În școli toată lumea se teme. Elevii au frică de profesori. Profesorii se tem de directori, directorii se tem de inspectori. Este ușor să dai ordine dintr-un birou de ministru, dar este la fel de corect să vii să predai măcar o zi la o școală și să vezi ce se întâmplă acolo. Un profesor, om de rând, își numără bănuții pentru xerox și pâine, iar voi plătiți mai mult de atât pentru micul dejun”, se arată în scrisoarea deschisă postată pe facebook de către Basil Rimidado, tânăr profesor de la o instituție de învățământ din capitală.

Postarea profesorului Vasile, numele său adevărat, a adunat sute şi mii de comentarii și distribuiri, fiind susținut de profesori, părinți și elevi.

Întruniri, regulamente, extrase, proiecte, planuri, ședințe și foare puțin timp dedicat elevilor

Potrivit celor relatate de către cadrele didactice, birocratizarea muncii profesorului începe de la întrunirile din luna august. Regulamente, obiective, repere de predare a disciplinei școlare, extrase, portofolii, planuri de activitate cu ore publice și activități extracurriculare – toate acestea sunt puse pe umerii dascălilor în afară de lucrul cu elevii. Serafim Ghicolov, profesor de limba franceză, îl susține pe tânărul profesor, explicându-ne amănunțit munca unui cadru didactic.

„Efectuarea evaluărilor inițiale în mod obligatoriu în formă scrisă, două variante, un test acomodat pentru elevii cu necesități speciale. Elaborarea testelor, baremul de apreciere este opera profesorului, și nu a organelor abilitate – direcții de învățământ sau Direcția de evaluare națională.Verificarea, analiza rezultatelor, calcularea % reușitei/calității, totalizatorul notelor, trecerea lor în registru, doar pozitive și la discreția elevului. Majoritatea profesorilor lucrează pe o sarcină și jumătate, asta ar fi 27 de ore academice săptămânal, iar la unele discipline peste 30 de ore. Acum vă propunem să trageți concluziile necesare ca să aveți răspunsul la întrebarea: Cât timp acordă profesorul instruirii elevilor?”, menționează profesorul.

Pe lângă toate acestea, profesorii trebuie să găsească timp și bani pentru procesul de atestare, pentru conferire sau confirmare a gradelor. Aici, susțin aceștia, începe „vânătoarea” creditelor, care trebuie confirmate prin ordine, certificate, diplome, artricole publicate, cursuri de perfecționare, 20 de credite contra cost 700-900 de lei. Fără cazare, fără achitarea cheltuielilor de transport.

Ministerul Educației nu comentează postările de pe facebook

Am discutat cu diferiți profesori, cadre didactice care ne-au confirmat că sunt obligați să completeze tot felul de hârtii, iar dacă nu se supun sunt persecutați, chiar amenințați de către managerii instituțiilor de învățământ. „Am activat în sistemul de învățământ peste 47 de ani, inclusiv la minister. Așa dezmăț, atâta birocrație, teancuri de hârtie”, punctează Alexandra David din capitală. Postarea tânărului profesor din capitală a fost susținută de mii de persoane, îndeosebi de cadre dedactice, care și-au manifestat nemulțumirile pe internet. În pofida acestui impact, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării susține că plângerile trebuie trimise în formă scrisă pe adresa ministerului, nu pe facebook.

„Ministerul nu-și permite să comenteze toate postările de pe facebook, ministerul elaborează politici în domeniile de competență și în cazul în care sunt anumite solicitări acestea trebuie depuse pe canalele oficiale, pe suport de hârtie la adresa poştală a ministerului sau pe adresa electronică. Din păcate nu am recepționat nicio scrisoare din partea persoanei respective, nu știu e pseudonim sau nu, nu am examinat-o. În cazul în care se dorește rezolvarea unei probleme, se face un demers oficial, îl examinăm și oferim un răspuns în termene legale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

La rândul său, Basil Rimidado a declarat pentrun ziarul nostru că a scris acea scrisoare pe facebook deoarece: „Dacă încerci să iei legătura cu cineva dintr-o instituție de stat, există două variante – sau nu răspunde nimeni, sau doamna are întrunire”, precizează acesta. Profesorul susține că după postarea sa a fost persecutat și intimidat de către directoarea instituției de învățământ unde lucrează.

Iuliana Iustin Chetrari:

„După 40 de ani de muncă în învățământ, am dreptul la odihna bine meritată! Dar cum să dorm? Pe tânărul Basil ați început deja să-l persecutați! Cu ce drept? Cine vă dă voie să organizați adunări de mustrare asupra unui profesor tânăr și minunat, care vrea să-și facă treaba și să iubească copiii!?”

 

 

 

Anatolie Guler:

„Am 53 de ani, sunt profesor cu vechime mare, m-am întors acum patru ani din Franța cu gândul că în păcatul acesta de stat s-a schimbat ceva. M-am reangajat în învățămînt, dar e mai rău ca acum patru ani. La sfârșitul lunii septembrie, mă reîntorc în Franța, la revedere, Moldova, la revedere, Monica, sper să nu vă mai revăd”

The following two tabs change content below.
Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Ultimele articole de Carolina Chirilescu (vezi toate)