La Răzeni, toţi ştiu de Ion Pelivan!

Liceului teoretic din satul Răzeni, raionul Ialoveni, fostul judeţ Lăpuşna, i-a fost conferit pe 25 ianuarie numele militantului pentru eliberarea naţională Ion Pelivan. În această zi, s-au împlinit 58 de ani de la moartea acestuia, a murit în închisoarea Sighet, unde au fost încarcerate elitele intelectuale, politice şi bisericeşti din România.

Vadim VASILIU

Mă apropii de liceu unde copiii, învioraţi datorită zăpezii căzute în ultimele zile, mă salută fără ezitare, deşi sunt un străin pentru ei. Acest sincer „bună ziua” mă uimeşte plăcut. În holul liceului, elevii şi profesorii aşteaptă venirea oficialilor – ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi, directorul Colegiului de Construcţii din Chişinău, Valeriu Pelivan, care sunt întâmpinaţi cu pâine şi sare.

În hol se află preotul care urmează să oficieze slujba de sfinţire a liceului. „Asistăm la un moment istoric pentru toţi. Atunci când, la 1 aprilie 1876, în acest sat s-a născut Ion Pelivan, nimeni nu ştia că acest copil avea să devină un simbol al românităţii, un simbol al rezistenţei şi al spiritualităţii noastre”, declară ministrul Şleahtiţchi înainte de oficierea slujbei de sfinţire a liceului.

Toţi copiii ştiu cine a fost Pelivan

Directoarea liceului, Adelina Gheţiu, spune că un mare merit al profesorilor este că fiecare elev din Răzeni ştie cine a fost Ion Pelivan. M-am apropiat de copii ca să aflu de la ei cine a fost persoana numele căreia îl poartă acum liceul. „Aşteptăm de mult această zi. Ion Pelivan a făcut multe lucruri frumoase pentru Basarabia şi pentru satul nostru. Faptul că s-a pronunţat pentru unire şi a realizat atâtea lucruri frumoase ne face să ne mândrim cu el, să-l cinstim, să-l avem drept model demn de urmat”, îmi spune Diana Bolohos, elevă în clasa a X-a.

Un băieţel din clasa a V-a, Sandu, îmi spune că Ion Pelivan s-a născut în satul Răzeni şi că a fost cel care a realizat Marea Unire. Copiii se remarcă prin limba română pe care o vorbesc. Cuvintele sunt bine articulate, vorbesc o limbă română elevată. Şi Ileana Pelivan-Piţulescu, venită de la Craiova, o strănepoată a lui Ion Pelivan, a observat că elevii din Răzeni posedă o română elevată.

Doamna Pelivan-Piţulescu a oferit liceului fotografii din tinereţea străbunicului său pentru peretele din holul liceului. „Îl vedem aici în fotografie pe preotul Petre Andrei Pelivan care a fost şi diacon, şi primar, a urmat tradiţia familiei sale, cea de a avea grijă de comunitate.  A editat o broşură, Să vorbim româneşte. Mă bucur extrem de mult când aud că aici se vorbeşte româneşte corect”, spune Ileana Pelivan-Piţulescu.

„Ion Pelivan a zidit Marea Unire”

La eveniment este prezent şi Valeriu Pelivan, directorul Colegiului de Construcţii din Chişinău, un alt străstrănepot al lui Ion Pelivan. „Astăzi, am îndemnat aceşti copii să studieze şi să se mândrească cu această personalitate”, spune Valeriu Pelivan.

Istoricul Ion Negrei, în cadrul unei conferinţe, a prezentat lucrarea „Ioan Pelivan, părinte al mişcării naţionale din Basarabia”, pe care a scris-o împreună cu Ion Constantin şi Gheorghe Negru. „Ion Pelivan este autorul mişcării naţionale de la începutul secolului XX, este ctitorul Unirii de la 1918. A participat, prin funcţiile pe care le-a deţinut, la consolidarea statului naţional român. Şi tot el a fost cel care a trecut prin anul 1940, când ceea ce a zidit la 1918 s-a prăbuşit.

În cele din urmă, în perioada regimului totalitar comunist, Ion Pelivan a devenit victimă, şi-a sfârşit viaţa la închisoarea Sighet, la 25 ianuarie 1954”, subliniază Ion Negrei.

Masacrul de la Răzeni

Un locuitor al satului Răzeni, Grigore Titica, spune că pe timpul ocupaţiei sovietice era interzis să pronunţi numele lui Ion Pelivan. Pentru aceasta puteai să fii tras la răspundere.

Tot Grigore Titica ne-a povestit cum, pe 12 iulie 1941, sovieticii, cu o zi înainte ca Armata Română să intre în sat, au ucis zece oameni. Pe 12 iulie 1941, seara, la selsovet, au fost chemaţi opt săteni, printre care era şi fratele tatălui acestuia, Dănilă Titica, şi fratele mamei, Nicolae Platon. A doua zi, în sat a intrat Armata Română, iar rudele celor opt au crezut că ei au plecat împreună cu sovieticii.

Peste o lună, un sătean a observat că boii săi scormonesc pământul cu copitele. Acel sătean a găsit în pământ oseminte omeneşti. Acolo zăceau cadavrele celor opt bărbaţi dispăruţi şi încă două cadavre ale unor oameni necunoscuţi. Aceşti doi au fost martori întâmplători ai crimei şi au plătit cu viaţa. Cei doi necunoscuţi, spune Grigore, au fost împuşcaţi. Ceilalţi opt au fost ucişi într-un mod neomenesc. Au fost bătuţi crunt, iar Dănilă Titica a fost înjunghiat, după care au fost legaţi de mâini şi îngropaţi de vii într-o groapă nu prea adâncă. Când au fost deshumaţi, cadavrele aveau în gură ţărână.

Numele celor ucişi de comunişti sunt Diomid Platon, Niculai Platon, Dănilă Titica, Nichita Stacanov, Alexandru Mihalache, Eugen Juriari (Jurian), Alexandru Camardin, Ilie Groian şi două victime necunoscute.

În iulie 1941, la Răzeni, a fost instalată o placă cu inscripția: „Aici odihnesc robii lui Dumnezeu Diomid, Niculai, Dănilă, Nichita, Alexandru, Jurian, Alexandru, Ilie, doi necunoscuți. Omorâți mișelește de bolșevici comuniști. 12.VII.1941”.

Crucea de piatră de la Răzeni în memoria celor omorâți de bolșevici a fost inaugurată în 2009. Monumentul din Răzeni a fost realizat de sculptorul Tudor Cataraga.

 

The following two tabs change content below.