La Mioveni sunt apreciate spectacolele de muzică populară

consilieriLocuitorii oraşelor Mioveni, Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş şi altor localităţi din judeţul Argeş, România, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie au sărbătorit  „Sărbătoarea recoltei pe Valea Argeşului și Târgul Meșterilor Populari”. Organizată al şaselea an consecutiv la Mioveni, aceasta a unit zeci de meşteri populari din toată ţara, care şi-au expus la tarabe lucrările confecţionate. Oaspeţii târgului au avut parte şi de muzică, dans popular, bucate şi băuturi tradiţionale specifice regiunii.

Aflată într-o vizită în  oraşul Mioveni, judeţul Argeş, în perioada 28 septembrie – 1 octombrie, alături de consilierii şi primarul satului Măgdăcești, raionul Criuleni, Liuba Cojocaru, în cadrul unui schimb de experiență în domeniul administrativ, am avut ocazia să fiu prezentă şi la Sărbătoarea recoltei pe Valea Argeşului. Vizita a avut loc în contextul în care între Mioveni și Măgdăcești există un acord de înfrățire care va facilita derularea unor proiecte comune în administraţie, educație, cultură şi sport.

La deschiderea oficială a evenimentului, alături de primarul oraşului Mioveni, Ion Georgescu, au fost şi președintele Consiliului Județean Argeș, dr. Dan Manu, senatorul Șerban Valeca, deputatul Simona Bucura Oprescu, subprefectul Emilian Dragnea, consilieri județeni, consilierii localii ai Primăriei Mioveni, reprezentanți ai instituțiilor din județ și consilierii din localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, Republica Moldova, condusă de primăriţa Liuba Cojocaru. Primarii şi consilierii au vizitat toate standurile, salutând meşterii populari prezenţi la târg.

Iuliana Nedelcu, manager interimar, Centrul Cultural Mioveni, a spus pentru JURNAL de Chişinău că sărbătoarea se organizează al şaselea an consecutiv şi se numeşte „Sărbătoarea recoltei pe Valea Argeşului” pentru că localitatea Mioveni este aşezată pe valea râului Argeşel.

topoloveni_n

 

„Am ales să legăm această sărbătoare a recoltei cu Târgul Meşterilor Populari ca să fie una, organizată toamna, când se culege recolta. Meşterii populari sunt din toată ţara. Avem vreo şapte judeţe participante, dar majoritatea meşterilor populari sunt din judeţul Argeş.  Programul artistic se desfăşoară în toate cele trei zile cu spectacole de muzică populară şi dans prezentate de ansamblurile Centrului Cultural Mioveni, unde-şi desfăşoară activitatea trei formaţii de muzică şi dans popular. Pe lângă acestea sunt nume mari de interpreţi ai muzicii populare: Maria Loga, Daniela Cernea, Valentin Samfira, Florica Jinga, Nuti şi Vasile Tapota-Lătăreţu”, ne-a informat Iuliana Nedelcu.

În aceste zile de sărbătoare, miovenenii mai au parte de terase cu mâncare tradiţională, crame cu vin-must, fructe și legume proaspete, murături, zacuscă, compoturi, dulcețuri, must, vin, miere, brânzeturi, produse tradiționale din carne, precum și produse de artizanat.

Potrivit Iulianei Nedelcu, s-a făcut o selecţie a participanţilor la sărbătoare, ca să fie cât mai tradiţional şi cât mai original. Vizitatorii sunt din oraşele alăturate: Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş.

„La noi la Mioveni cea mai mare priză la public o au spectacolele de muzică populară”, a accentuat funcţionara Nedelcu.

Pasiune furată de la mama

Printre meşterii populari veniţi la târg era şi Liliana Soare. Meşteriţa a venit din Breaza, Prahova, cu zeci de ii confecţionate sută la sută manual. Ne-a spus că lucrează la ele mult timp, de la câteva săptămâni până la câteva luni, în funcţie de model, mărime, elemente folosite. Pasiunea care-i asigură acum şi traiul o are de la mama sa. „O ţin minte pe mama doar lucrând. O fac din pasiune şi din mai multe motive. Colaborez cu diferiţi meşteri populari din ţară. Iile mele sunt pentru toate vârstele şi pentru toate gusturile. Lucrez la o ie vreo trei săptămâni. Materia primă o cumpăr din ţară, din anumite localităţi care produc bumbac.”

ii

Liliana Soare relevă că iile se cumpără pentru toate ocaziile. „Este un lucru frumos când văd iile mele îmbrăcate, pe care le recunosc. Orice meşter îşi cunoaşte lucrările, pentru că în ele pune mult suflet. Ele nu sunt scumpe după munca pe care o depun”, a conchis meşteriţa.

Meşteşugul în lemn îi asigură bucata de pâine

lemnar-opinci

Meşteşugarul în lemn, Bucur Stângaciu din Băbeni, Vâlcea, o localitate situată într-o zonă de şes, este prezent în fiecare an la Sărbătoarea recoltei la Mioveni. A venit de la o distanţă de 60 de km de Mioveni. Este meseriaş de când a reuşit să ţină sculele în mâini, iar meşter popular a devenit după revoluţie. „Aşa ne naştem. Meseria asta nu se învaţă de la şcoală. Este un meşteşug moştenit încă de pe timpul lui Burebista, de pe timpul dacilor. Meşteşugul l-am învăţat de la părinţii mei şi de la fraţii mai mari. Fac şi eu acest lucru şi fac în aşa fel ca să transmit acest meşteşug şi eu, la rândul meu, copiilor mei. Deja am copii care lucrează mai bine ca mine. Fac linguri, lopăţele, salatiere, scaune, mese. Am peste 3000 de produse pe care le confecţionez. Toate sunt necesare unei gospodării.”

 

Lucrează în atelierul său împreună cu copiii, nepoţii, nurorile. Desfac obiectele meşterite pe la diferite târguri şi pieţe unde sunt invitaţi. A ajuns şi la Bruxelles. Îl ajută şi soţia la unele, pe care o cheamă Veta Stângaciu. Au împreună doi copii. Materia primă o ia de la ocoalele silvice. Cumpără lemnul. Spune că câştigă ceva din acest meşteşug, „că, dacă n-ar ieşi, nu aş lucra. Avem şi de pâine. Răbdare şi dibăcie îi trebuie unui meşter popular în lemn”, susţine bărbatul.

Mierea tămăduitoare a lui Ovidiu Tilioi

Înconjurat de zeci de borcănaşe cu miere, Ovidiu Tilioi a venit şi el la târg din localitatea Băbeni, regiunea Vâlcea. Administrează o stupină de 186 de familii. A venit la Sărbătoarea recoltei cu diferite sortimente de miere, vreo şapte feluri. Sorturile de miere sunt de la două stupine – a sa şi a cumnatului său. Are miere de salcâm, de tei, de floarea-soarelui, de coreandru, de albăstriţă, de cimbrişor şi de pomi fructiferi. De asemenea, are în vânzare şi produse pe bază de miere, fructe de pădure în amestec cu miere şi anume, cătină, conuri de pin, muguri de pin, afine, merişor şi ghimbir.

„Totodată avem păstură, amestec de polen, lăptişor de matcă şi tinctură de propolis şi mai avem în amestec lăptişor de matcă cu miere de salcâm. Avem o gamă destul de diversificată. Venim aici pentru promovare. Pentru că este un vid de cunoaştere a produselor apicole, pentru că, înainte de a apărea această schimbare în societate, se cunoşteau doar două-trei feluri de miere – de salcâm, tei şi polifloră. Dar acum, în funcţie de unde mergem, facem diferite sorturi de miere. Târgurile apicole s-au înmulţit în ţară. Participăm la toate târgurile pentru că sunt benefice şi profităm de ocazie şi mergem la conferinţe susţinute de către organizatorii târgurilor. Venim ca invitaţi pentru promovare în fiecare an şi în alte oraşe ale ţării”, a spus apicultorul pentru publicaţia noastră.

Potrivit lui, oamenii preferă altfel de miere de la o localitate la alta. Spre exemplu: Bucureştiul preferă mierea de mană şi salcâmul, provincia preferă mierea polifloră, la Târgu Jiu s-a vândut bine mierea de rapiţă.

 

„Cu cât are un conţinut mai mare de polen, cu atât este mai sănătoasă”

Se ocupă numai cu apicultura. Are stupinele împărţite în mai multe părţi; una este culegătoare de polen, alta – pentru producţie şi o stupină ajutătoare. Diferenţierea şi recunoaşterea tipului de miere o ştie în urma analizei care se face la Bucureşti, la Institutul Apicol. Merge acolo de fiecare dată, unde analiza este gratis.

„Analiza o avem la fiecare sortiment de miere. Fiecare tip de miere se adresează anumitor afecţiuni ale organismului. Studiile despre efectul mierii asupra anumitor maladii ale organismului uman sunt făcute de către specialişti şi noi le-am însuşit şi le popularizăm. Cu cât mierea are un conţinut mai mare de polen, cu atât este mai sănătoasă”, consideră apicultorul din Băbeni.

În afară de desfacerea pe care o fac apicultorii prin târguri de la stupină, în România există centre de achiziţii foarte bine puse la punct care achiziţionează miere, de regulă, pentru export.

„Preţul e mai mic la angro şi noi preferăm s-o vindem la târguri, că nu avem cantităţi mari. De la stupina mea fac între 4-7 tone de miere pe an. În funcţie de condiţiile climatice”, a menţionat apicultorul.

Sărbătoarea recoltei pe Valea Argeşului este susţinută şi organizată de Consiliul Local şi Primăria oraşului Mioveni, Centrul Cultural Mioveni în parteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, Casa de Cultură a Sindicatelor Dacia Mioveni.

The following two tabs change content below.