La Codru se fură ca-n codru // FRAUDĂ

O fundaţie fantomă a înghiţit un teren de peste 11 milioane de euro, motivând că ar vrea să facă un bine copiilor cu dizabilităţi

Fostul deputat în primul parlament, Pantelei Sandulachi, unul dintre fondatorii Fundaţiei „Asistenţa Americană pentru Moldova”, afirmă că nu deţine niciun ar din cele 5, 5 ha din intravilanul Primăriei Codru care, conform documentelor şi declaraţiilor consilierilor orăşeneşti, au fost obţinute în mod fraudulos de fundaţie. Acesta a mai declarat că nu ştie nimic despre tranzacţie. Cazul este investigat de Procuratura Anticorupţie.

Pantelei Sandulachi ne spune că, imediat după ce au înregistrat fundaţia, un grup de copii a mers o singură dată prin intermediul acesteia în SUA. „Am înregistrat fundaţia în 2003 şi, între timp, am şi uitat că există. Nu ştiu cine s-a folosit de ea, nu am nimic absolut cu această tranzacţie şi nici nu ştiu unde e Primăria Codru”, afirmă fostul deputat.

„N-am să mă implic”

Şi deoarece avocatul acestuia ne-a ameninţat că acţionează JURNAL de Chişinău în judecată, după apariţia articolului „Pantelei caritabilul”, pentru că am fi prejudiciat imaginea clientului său, l-am întrebat pe fostul deputat dacă intenţionează să restabilească dreptatea şi în cazul celor care s-au folosit de bunul nume al fundaţiei pentru a obţine pe căi frauduloase terenul de peste 11 milioane de euro. „N-am ce mă implica acolo. Am problemele mele. Dacă Ala şi Sergiu Guja au făcut ceva, ei să poarte răspunderea”, spune Sandulachi. „Oamenii se împuşcă pentru 8 ari, dar aici e vorba de 5, 5 ha. Voi, ce, glumiţi? Dacă mi-ar aparţine, poate nici n-aş mai discuta azi cu jurnaliştii”, a spus el.

Evită să discute cu presa

Sergiu Guja, fost membru al Curţii de Conturi, cel de-al doilea fondator al fundaţiei, nu a mai răspuns la apelurile noastre. Anterior însă, şi el a declarat că nu ştie nimic despre tranzacţie şi că acţiunile de binefecere ale fundaţiei se reduc la o activitate întreprinsă de un cetăţean american prin 2003.

Cu toate acestea, în calitate de preşedinte al fundaţiei figurează soţia acestuia, Ala Guja. În 2011, aceasta a semnat mai multe documente, inclusiv contractul de luare în folosinţă a terenului încheiat cu fostul primar de Codru, Vitalie Mazur, şi tot ea l-a autorizat prin procură pe un cetăţean, Alexandru Colot, să reprezinte interesele fundaţiei la Oficiul Cadastral teritorial pentru a înregistra dreptul asupra pământului.

Fundaţia nu are nici măcar un telefon de contact. Pe adresa juridică indicată în documente ni s-a spus că, la solicitarea abonatului, numărul de telefon a fost scos din baza de date a Moldtelecom. Până la urmă, am reuşit să discutăm cu Alexandru Colot, cel care a reprezentat interesele fundaţiei la Oficiul Cadastral. La celălalt capăt al firului ne-a răspuns în limba rusă o persoană care ne-a informat că a asigurat doar partea juridică în acest caz. Rugat să ne ofere date de contact ale celor care l-au împuternicit să le reprezinte interesele, Colot s-a îndoit: „Voi discuta mai întâi cu ei, după care, dacă vor dori, ei înşişi vor lua legătura cu Dvs”. Ulterior, nimeni din partea acestora nu ne-a mai contactat.

Graba judecătorilor

Deşi până şi membrii fondatori ne-au asigurat că fundaţia nu a întreprins nicio acţiune de binefacere în aceşti ani, judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău Elena Gligor, Anatol Minciună şi Grigori Zubati au luat o decizie prin care obligă Consiliul orăşenesc Codru să-i acorde acesteia peste cinci ha de teren, deoarece „legislaţia în vigoare nu prevede restricţii în atribuirea terenurilor în folosinţă persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de binefacere”.

În ediţia precedentă, am scris că reprezentanţii fundaţiei s-au interesat iniţial dacă pe teritoriul orăşelului există un centru de odihnă pentru copii cu dizabilităţi, după care, într-un termen record, s-au prezentat la primărie cu actele de proiect şi cu un studiu de prefezabilitate în care au cerut anume acest teren pentru construcţia „unui centru de instruire, odihnă şi sport pentru copiii cu dizabilităţi mintale”.

Demersul acestora n-a fost discutat în cadrul Consiliului orăşenesc, cu toate acestea, la scurt timp, conducerea fundaţiei s-a adresat în instanţă, deoarece Consiliul orăşenesc le-ar fi refuzat demersul de a le oferi în folosinţă terenul.

Au pierdut procesul în instanţa de fond, după care au atacat decizia cu recurs. În instanţa de apel Chişinău au avut câştig de cauză.

Consilierii din Consiliul orăşenesc Codru au lansat un apel public la începutul acestei săptămâni în care se arată revoltaţi că judecătorii iau decizii prin care obligă Consiliul orăşenesc cui şi ce suprafaţă de teren să atribuie.

Potrivit lor, doar de la începutul acestui an, prin intermediul unor decizii ilegale judecătoreşti, Primăria Codru a fost deposedată de 20 de ha de terenuri.

Procuratura s-a autosesizat

Ieri, reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie au descins cu un control la faţa locului. „Pe moment, investigăm circumstanţele în care s-a produs acest caz. Ştim numele a două persoane implicate. E vorba de fondatorii organizaţiei. Mai multe detalii nu putem oferi pentru a nu prejudicia ancheta”, a declarat pentru JURNAL de Chişinău, Viorel Morari, procurorul adjunct al acestei instituţii.

Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.