„La Cluj, suntem considerați niște studenți talentați și muncitori”

Marcel Grumeza pianistInterviu cu Marcel Lazăr, pianist, Academia de Muzică de la Cluj

– Când a apărut pianul în viața ta, dragă Marcel Lazăr?

Muzica nu este o tradiție de familie, părinții mei nu sunt muzicieni. Dar, într-o bună zi, pianul a apărut în apartamentul nostru de la etajul 9, așa că pe la vârsta de 7 ani am început să cânt. La început, a fost un hobby, apoi am mers la o școală cu profil muzical de lângă casa noastră. Până la 13 ani, am urmat cursurile Școlii de Arte ,,Alexei Stârcea”. Am participat la două concursuri, unul la Piatra-Neamț, unde am luat premiul II, și altul la București, unde am câștigat premiul I. După aceste concursuri, am hotărât să mă transfer la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, în clasa profesoarei Gaiană Teseoglu. Ea a fost, cred, profesoara de care aveam nevoie atunci, era dură, mă punea la punct, dar în același timp mă înțelegea, ajutându-mă să lupt cu capriciile și lenea.

– Cât de stresante pentru un copil sunt concursurile internaționale?

În anii de liceu, am mai participat la câteva concursuri naționale și la unul internațional, la Iași, unde am obținut premiul I. Doamna profesoară Teseoglu consideră că uneori concursurile sunt mai periculoase decât utile pentru un copil. La unul dintre concursuri nu am luat niciun premiu, iar acest fapt a fost pentru mine o traumă morală. Am avut nevoie de mult timp ca să-mi revin.

– De câțiva ani studiezi la Academia de Muzică de la Cluj. Cum e atmosfera muzicală la Cluj?

Am avut foarte multe de învățat la Cluj, acolo e o altă atmosferă, total diferită de a noastră. Sunt pianiști mult mai buni, mai multe concerte, iar dragostea de muzică și de artă e mai mare decât la noi. Am avut ocazia să cânt în Sala Mare a Academiei de Muzică, unde publicul e foarte atent, dar și sever.

– Profesorii clujeni sunt mulțumiți de studenții basarabeni?

La Cluj, în special la Academia de Muzică, basarabenii au o reputație foarte bună. Suntem considerați studenți foarte talentați și muncitori. Dintre pedagogi aș vrea să-l menționez pe profesorul meu de estetica jazz-ului, Virgil Mihaiu, care promovează activ jazz-ul din România și Basarabia.

– Ai evoluat recent la Chișinău în cadrul unor concerte ale tinerilor muzicieni. Crezi că tinerii artiști se pot afirma și în orașul lor natal?

Am participat anul acesta la un concurs de compoziție, am interpretat împreună cu ansamblul de corzi al Chișinău Youth Orchestra o piesă compusă de Cristian Spataru, el a luat premiul I.

Noi, tinerii, încercăm să facem ceva, organizăm diferite concerte. Proiectul Chișinău Youth Orchestra este unul de succes, această orchestră a evoluat în mai multe orașe din Moldova și din România. Deși îmi fac studiile la Cluj, nu intenționez să rămân în România. Împreună cu alți colegi care învață peste hotare, ne vom întoarce în Republica Moldova. Ne-am propus să revenim și să contribuim la ridicarea nivelului cultural de acasă.

– Mulțumesc și mult succes!

The following two tabs change content below.