La ce visează başcanul?

Uimagine decupata Tot aşteptând omuleţi verzi, Formuzal a ajuns să vadă stele verzi. La Comrat grupările economice îşi rezolvă problemele cu pumnii, se acuză de separatism şi invocă scenarii regizate de partidele de la guvernare

Formuzal şi Konstantinov declară că bătaia din Adunarea Populară de la Comrat a fost organizată cu scopul înlăturării actualei conduceri a autonomiei găgăuze de către PD şi PLDM, comuniştii îi susţin întru totul şi cer investigarea cazului şi tragerea la răspundere a vinovaţilor, reprezentanţii democraţilor sunt de negăsit, iar analistul găgăuz Mihail Şalvir vorbeşte despre lupta dintre două grupări cu interese economice diferite pentru controlul asupra regiunii.

Dmitri Konstantinov, într-un interviu dat ieri site-ului gagauzinfo.md, susţine că încercarea de a destitui conducerea de vârf a autonomiei a fost regizată de partidele democrat şi liberal-democrat.

Şi SIS, şi MAI ştiau că va fi un atac

„Debandada din Adunarea Populară a fost bine organizată şi regizată de la bun început. Cu o oră mai înainte toţi ştiau cine va începe bătaia, cine va scoate jurnaliştii din sală. Şi SIS-ul, şi MAI-ul ştiau despre acest atac. În timpul bătăii, Serghei Suhodol, şeful Direcţiei afacerilor interne, a reuşit să-mi spună la ureche că are ordinul de sus ca poliţia să nu se implice. Procurorul, la fel, un cuvânt n-a îndrăznit să zică, a tăcut ca un şoarece”, a spus Konstantinov, care s-a referit şi la motivele atacului de la Comrat: „Comisia instituită de Adunarea Populară a autonomiei găgăuze lucrează la iniţiativele legislative cu privire amendarea unor articole ale legilor privind procuratura, poliţia din autonomie, carabinierii. Nu ne convine nivelul II (doi) al AAPL (autorităţilor administraţiei publice locale) ca şi în cazul altor raioane. Decizia noastră privind solicitarea acestor amendamente autorităţilor de la Chişinău i-a şi derutat pe adepţii Partidului Democrat şi ai Partidului Liberal-Democrat. După acest incident noi vom continua să lucrăm. Voi pune problema prezenţei mass-mediei la fiecare şedinţă, fiindcă nu vreau să fim siliţi să adoptăm decizii sub ameninţarea armelor.

„Vă spun oficial: nu suntem separatişti”

Totodată, funcţionarul găgăuz a subliniat următorul moment important: „În ajunul semnării Acordului de asociere, declar oficial că nu suntem separatişti, vrem doar ca legea să funcţioneze şi atât. La referendumul din februarie n-am intenţionat altceva decât să aflăm opinia poporului găgăuz. Am sperat că autorităţile de la Chişinău vor consulta opinia întregului popor. Dar odată ce s-a decis astfel, noi oricum nu putem schimba nimic. Găgăuzia nu are posibilitate să schimbe vectorul de dezvoltare a ţării. Găgăuzii vor fi acolo unde merge întreg poporul RM. Niciodată n-am spus că trebuie să ne separăm de Moldova. Nu trebuie să tulburăm poporul. Scenariul Ucrainei nu va trece la noi, n-avem cu cine lupta. Trăim alături de moldoveni, îi respectăm şi suntem mulţumiţi că trăim alături de un aşa popor!”

Comuniştii cer o anchetă nepărtinitoare

Şi comuniştii sunt de aceeaşi părere. Cu o declaraţie în parlament a venit ieri Irina Vlah, reprezentanta fracţiunii PCRM, care susţine că e vorba de „o acţiune planificată din timp, având scopul să intimideze majoritatea deputaţilor şi conducerea Adunării Populare a Găgăuziei. Responsabil de ea se face Partidul democrat, care, împotriva voinţei poporului, a creat o majoritate şi, ulterior, a pierdut-o, fiindcă acţiona contrar intereselor găgăuzilor”.

Comuniştii învinuiesc de complicitate şi PLDM, care controlează MAI şi insistă asupra unei anchete nepărtinitoare a cazului şi a tragerii la răspundere a vinovaţilor, indiferent de funcţii şi culoare politică, pentru a nu mai admite astfel de atacuri.

Formuzal explică de ce are ochiul vânăt

Mihail Formuzal, care s-a prezentat ieri la şedinţa guvernului cu o vânătaie bine conturată sub ochiul drept, a plasat şi el, recent, pe contul său de Facebook, o amplă declaraţie prin care califică întâmplarea drept „o lovitură de stat eşuată, regizată de Partidul Democrat din Moldova”. Formuzal motivează „agresivitatea şi cruzimea tentativei democraţilor de a acapara puterea din autonomie prin demascările privind încălcările şi schemele discriminatorii faţă de populaţia Găgăuziei la care recurge acest partid din coaliţia de guvernare”.

Başkanul îşi încheie declaraţia prin a-i îndemna pe locuitorii autonomiei şi ai RM să trimită „la arhiva istoriei, la apropiatele alegeri parlamentare, cele trei partide ale actualei coaliţii de guvernământ, oferindu-i ţării o şansă de a se debarasa de criminalitatea politică”.

Două grupări economice se bat pentru Găgăuzia

Contactat de JURNAL, analistul Mihail Şalvir, cofondator al Centrului Pro-Europa de la Comrat, califică drept aberante explicaţiile lui Konstantinov cu privire la recenta încăierare şi susţine că problema o constituie lupta dintre două grupări cu interese economice diferite pentru dominaţie în autonomia găgăuză.

„Mai întâi de toate, sunt convins că Partidul Democrat nu-şi controlează membrii din regiune. În al doilea rând, o cauză a incidentului ar fi şi trădarea lui Konstantinov, ales în funcţia de preşedinte al Adunării Populare cu susţinerea PD. După alierea lui cu başkanul, au început conflictele, un control riguros al agenţilor economici, afiliaţi lui Formuzal şi Konstantinov, presiuni, reglări de conturi şi bătaia premergătoare din biroul vicepreşedintelui Adunării Populare, Damian Karaseni, apropiat al primarului de Comrat, Nikolai Dudoglo, şi adept al PD.

Promisiunile lui Rogozin au tensionat şi mai mult situaţia

Ca factor tensionant a servit şi povestea cu gazul mai ieftin pentru autonomie, promis de Rogozin după vizita delegaţiei găgăuze la Moscova. Mai multe primării erau atunci în alertă, verificând, în mare grabă, la indicaţia executivului de la Comrat, listele locuitorilor-beneficiari de gaz cu preţ redus. Gazul n-a mai fost livrat, dar ciorovăiala cu listele a aprins şi mai mult spiritele şi a certat multă lume. Toate la un loc au contribuit la apariţia acestui conflict”, susţine expertul de la Comrat.

„Pe moment, democraţii nu pot să-l înlăture în mod legal pe Konstantinov, fiindcă nu mai deţin majoritatea în Adunarea Populară, de aici şi presiunea fizică şi morală pentru a-l forţa să demisioneze.

La nivel local, se simte acut lipsa de oameni educaţi şi civilizaţi, capabili să poarte un dialog rezonabil. În autonomia găgăuză nu există oponenţi politici, ci economici. Ei recurg la metodele anilor 90 pentru a-şi rezolva propriile interese economice, împărţind locul la treucă („kormuşka”)”, a conchis Mihail Şalvir.