La carte în România


„Corupţia macină învăţământul din Republica Moldova”

Tot mai mulți absolvenți ai liceelor și colegiilor din Republica Moldova se înghesuie la Consulatul României pentru a depune actele pentru studii „de calitate”. Cu inima în dinți și pachetul de acte în mână, completează cu entuziasm formularele. Majoritatea celor care pleacă la studii în România sunt deciși să rămână acolo pentru totdeauna, doar câțiva dintre ei vor să se întoarcă acasă.

Viorica Ursachi, stagiară

Tudor Țurcanu este unul dintre entuziaşti. E convins că învățământul din Republica Moldova nu-i poate oferi libertatea deplină. „Nu apreciez sistemul educațional de aici din diverse motive, unul din acestea este corupţia. Un alt motiv este faptul că în cadrul facultăților nu există flexibilitate. Nu pot să-mi aleg pentru studii și cibernetică, și matematică, şi informatică în același timp. Eu prefer specialități din diferite domenii. Plec la studii în România pentru că am mai multe oferte, dar cu siguranță voi reveni în Moldova”, susţine Tudor.

Dezamăgit de formalităţi

E dezamăgit de condițiile de depunere a actelor și de formalități: „Procesul de colectare a actelor mi se pare foarte neorganizat. Am așteptat foaia matricolă cinci zile, în plus, era necesar să merg la notar, care ar fi trebuit să lucreze până la 17:00, nu până la 16:30”.

Până va începe anul de studii în România, Tudor nu va pierde timpul în zadar. Intenționează să se înscrie la facultate și în Republica Moldova. „Pentru că în România anul de studii începe abia din octombrie, o să merg şi aici la o facultate, dacă voi reuși să obţin o bursă. Vreau să compar metodele de predare de aici și cele de acolo. În România, am mai multe posibilități, nu doar din punct de vedere al studiilor. De exemplu, dacă voi fi acceptat la universitate, voi sta la cămin, vreau asta. În plus, sunt chitarist, în Moldova e foarte greu să mă afirm sau să găsesc un job unde aș putea cânta, pe când în România este foarte simplu”, crede Tudor.

„Şansa le aparţine celor îndrăzneţi”

Unii dintre cei dornici de a face studii în România sunt convinși că vor acest lucru, iar alții nici nu ştiu de ce se află aici. N-au un motiv bine definit pentru care o fac, ghidându-se de hazard, pentru ei nu contează statul în care îşi vor face studiile, important e să studieze. Cei îndrăzneți vorbesc și gesticulează mult pentru a-și demonstra superioritatea și a ieși în evidență, pe când cei mai retrași stau cuminți și așteaptă momentul în care vor depune în cele din urmă actele și vor putea ieşi din acest spațiu în care se simt deja obosiți.

A doua categorie de persoane, potrivit studenţilor de peste Prut, nu au loc în România. „Dacă nu știu să se impună în fața celorlalți, rămân invizibili”, spun cei care studiază acolo. Cei care sunt deja studenți ai universităților de peste Prut le oferă informații candidaţilor la admitere, spunându-le despre metodele de predare de acolo, tipul de comportament pe care îl agreează profesorii și studenții.

Tatiana Iosif este din Chișinău, anul trecut a depus actele pentru studii în România. „Studiez turismul economic acolo pentru că am mai multe oferte, specializarea mea se numește economia comerțului, turismului și serviciilor, deci sunt trei domenii, pe când aici, am depus actele la activitate editorială la Universitatea de Stat din Moldova, pentru că nu era niciun domeniu legat de ceea ce voiam eu – turism, comerț și servicii. În plus, am vrut întotdeauna să plec din Moldova imediat ce termin liceul, pentru noi experiențe, noi oameni. Cred că în România am mai multe şanse decât aici. Intenționez să rămân acolo, în primul rând, pentru că învăț la Cluj-Napoca, mi se pare un centru de civilizaţie cu o treaptă mai sus decât Chișinăul”, a spus Tatiana.

„Studenţii basarabeni, cei mai buni”

„Moldovenii nu sunt discriminați, însă, evident, depinde foarte mult de modul în care se impun în fața celorlalți. Dacă ești retras și permiți celor din jur să se comporte urât cu tine, este posibil să fii exclus din cercurile de studenți, pentru că creezi impresia că nu vrei să te integrezi. Dar dacă ești curios și te poți evidenția, profesorii și colegii te îndrăgesc. De multe ori, studenții basarabeni sunt cei mai buni în grupe, sunt exemple pentru cei din România, poate din această cauză unii dintre ei ne urăsc”, afirmă Alina Calarașanu, studentă în România.

Se vede că foarte mulți moldoveni cu Bacul luat visează să treacă Prutul pentru că ar putea dispune de mai multă flexibilitate în alegere. Unii, cu mai mult tupeu, sunt pregătiți pentru acest lucru, alții, mai puțin, dar toți se înghesuie pentru a putea prinde un loc pe băncile universităților din România.

Unii consideră sistemul de învățământ din Republica Moldova decăzut, iar alţii, mai bun decât în Europa! Părerile sunt împărțite, o replică foarte interesantă este cea a lui Vitalie Botnari, fost student al unei facultăți de economie din România: „Sistemul de învățământ din Europa este mort. Ei au investit bani în asfalt, iar în învățământ nu, și acum scot bani din turism. Să luăm ca exemplu Lisabona, acolo nu se face carte nici pe aproape de Moldova. În România, studiile nu sunt la un nivel mai înalt decât în Moldova. Diferența dintre noi și ei este că ei sunt în spațiul comunitar. Aici tot se face carte, marea problemă este însă corupția. Și în România este corupție, dar acolo, încet-încet, o suprimă, nu este la nivelul Moldovei”.

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)