Kozak revine

Moldova este amenințată de pericolul să devină un stat izolat de UE și controlat de Rusia, spun experții
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a numit pe Dmitri Kozak, cel care a venit în 2003 cu un plan de federalizare a Republicii Moldova, reprezentant special „pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice cu Republica Moldova”. Desemnarea lui Kozak a avut loc pe 11 iulie, iar peste câteva zile, la 16 iulie, Igor Dodon s-a lăudat pe reţelele de socializare că a avut o întâlnire cu acesta.

Dodon a declarat în faţa presei că Moldova a ratat în 2003 „cea mai reală şansă de soluţionare a diferendului transnistrean”. Prin desemnarea lui Kozak, Moscova transmite un mesaj clar că doreşte federalizarea Moldovei. Cu alte cuvinte, transformarea acesteia într-un teritoriu controlat de Federaţia Rusă, izolat de UE, consideră experţi de la Chişinău.

Dmitri Kozak a fost în 2003 reprezentant special al Kremlinului în Transnistria, funcție deținută ulterior de Rogozin. Kozak a fost cel care a propus planul de federalizare a Moldovei prezentat drept soluție pentru rezolvarea conflictului transnistrean.

Planul Kozak prevedea transformarea statului într-o republică federală cu un legislativ în care moldovenii și separatiștii proruși să aibă reprezentare egală. De asemenea, planul său stipula staționarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova până în 2023.

Inițial, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a fost de acord cu memorandumul, preconizându-se și o vizită a lui Putin la Chișinău pentru semnarea documentului. În ultimul moment însă, sub presiunile Occidentului și ale opoziției de la Chișinău, planul a fost respins.

Un preşedinte care vrea să-şi vândă ţara

Comentatorul politic Oazu Nantoi susţine că Moscova nu a renunţat niciodată la planul său de federalizare, iar în condiţiile actuale, de uzurpare a puterii de către PD, Moldova riscă să devină un stat controlat de Rusia, un stat izolat de UE, cu o bază militară rusească formată chiar în coasta bazei militare NATO de la Deveselu, România.

„Din momentul în care avem un preşedinte care aleargă la Moscova şi propune să-şi vândă statul şi un coordonator executiv al coaliţiei majoritare care l-a făcut preşedinte pe acest Igor Dodon, desemnarea lui Kozak reprezintă un mesaj clar al Kremlinului: noi vrem federalizare”, observă Nantoi.

230.000 de mii de persoane din stânga Nistrului, care au cetăţenia R. Moldova, vor înclina balanţa oricărui referendum în detrimentul perspectivei europene, a declarat Dodon într-un interviu pentru presa din Rusia.

„Sistemul electoral a fost modificat ca tandemul Dodon-Plahotniuc să se menţină la putere mimând alegerile. Dacă tatăl lor spiritual, Vladimir Voronin, nu a mers până la uzurparea evidentă a puterii şi a demisionat la 5 aprilie 2009, creaturile sale au recurs la acest pas. Acum realităţile de la Chişinău sunt incompatibile cu orice comunicare cu lumea civilizată”, opinează comentatorul. „Implementarea Acordului de asociere”, „parcurs european”, în condiţiile Moldovei, sună ca gheaţa prăjită. Asistăm la uzurparea puterii şi la demagogie proeuropeană, situaţie în care Moldova nu are altă şansă decât să revină în sfera de influenţă a Rusiei”, conchide Nantoi.

Un stat sfâşiat de exod şi manipulare

Dodon se arată sigur că va obţine, împreună cu PD, majoritatea în urma aşa-ziselor alegeri parlamentare. Într-un interviu pentru presa din Rusia, acesta a spus tranşant că cele 230 de mii de persoane din stânga Nistrului, care au cetăţenia RM, vor înclina balanţa oricărui referendum în detrimentul perspectivei europene.

Observatorii politici consideră că Kozak se va ocupa iniţial de moderarea alegerilor, iar pe urmă va impune scenariul de reglementare a Republicii Moldova. „Avem exemplul autonomiei găgăuze. Nu în R. Moldova, ci la Moscova a fost luată decizia ca Irina Vlah să devină candidat la funcţia de başcan. După aceea, Vlah, alături de Dodon, s-au manifestat printr-o acţiune antistatală – referendumul din 2 februarie 2014, care urma să fie un prim pas la crearea republicii Bugeac şi să contribuie la distrugerea statalităţii R. Moldova (plan dejucat de autorităţile de la Chişinău şi din Ucraina – n.a.)”, a relevat observatorul.

„Acum situaţia este foarte gravă. Populaţia se împarte în două categorii – cea care a plecat şi cei manipulaţi de televiziunile subordonate puterii. Totodată, de vreo 20 de ani, asupra Moldovei planează stereotipul că aici nu putem avea viaţă normală şi că trebuie fugit.”

„După ce a plecat cel puţin jumătate de milion, care ar fi putut contribui la consolidarea partidelor politice şi a statului de drept, în urma exodului, balanţa înclină spre dodonism, iar ţara în care sunt votaţi dodonii este condamnată”, a menționat Nantoi.

Soarta Moldovei depinde de alegerile parlamentare

Aşa-numita modificare a sistemului electoral a avut drept scop anihilarea opţiunii de vot a diasporei din ţările democratice şi manipularea cetăţenilor cu aşa-numiţii candidaţi independenţi. Potrivit analistului politic Dan Dungaciu, ceea ce se întâmplă actualmente în RM nu se reduce la dimensiunea internă, ci implică o dimensiune strategică geopolitică.

„Din momentul acesta, Plahotniuc îşi continuă jocul cu Dodon. Miza principală a binomului în conivenţă cu Federația Rusă este să soluţioneze chestiunea transnistreană în interesul acesteia din urmă. Pentru asta au nevoie să învingă în alegerile parlamentare, au nevoie de o majoritate constituţională ca să schimbe tot pachetul legislativ.”

„Această majoritate constituţională poate fi asigurată de Plahotniuc, de listele lui Plahotniuc, de candidaţi independenţi şi de partidul lui Dodon. Asta e explicaţia pentru tăcerea Rusiei, pentru conivenţa Plahotniuc–Dodon. Asta e explicaţia pentru numirea lui Kozak făcută de preşedintele Putin”, a spus Dungaciu în cadrul unei emisiuni de la Realitatea TV.

Osanalele lui Dodon

Întors de la Moscova, Dodon a apărut optimist în faţa presei. Acesta a remarcat că Rusia a numit, „în premieră”, un reprezentant special pentru Moldova. Şeful statului l-a descris pe Kozak drept „un profesionist”, „o persoană care intră destul de adânc în detalii pe subiecte care le are în sarcină”.

Șeful statului a vorbit despre planul de federalizare că „trebuie să fie un model elaborat la Chişinău, discutat cu Tiraspolul şi propus în formatul de negocieri 5+2”. Acesta a mai punctat că, între timp, „lucrurile s-au schimbat mult în regiune”.

„În contextul dialogului dintre Rusia şi Occident, inclusiv din ultimile zile (întâlnirea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele SUA, Donald Trump din 16 iulie n.a.), consider că putem asista la o nouă conjuctură favorabilă, o fereastră de a reunifica ţara în interesul Republica Moldova şi această şansă devine din ce în ce mai clară”, a spus Dodon.