„Kommersant”: Ce ar putea să ofere Dodon Rusiei?

dsc_70459mai2016-nadejda-roscovanu-photography

Cotidianul rusesc „Kommersant” se întreabă ce ar putea să ofere de fapt ruşilor preşedinţii proruşi pe care Rusia „i-a instalat” în Bulgaria şi Moldova? Un material publicat ieri, 14 noiembrie, în ediţia online a acestei publicaţii analizează beneficiile pe care le-ar putea avea Kremlinul din partea candidaţilor filoruşi din R. Moldova şi Bulgaria. În urma unei analize a mandatelor ultimilor preşedinţi proruşi din Ucraina, Georgia şi R. Moldova, autorul articolului constată că aceştia nu au oferit nimic Rusiei, iar sprijinul acordat de Kremlin unora s-a soldat cu un eşec imens, ca în cazul Ucrainei.

„Duminica trecută, după victoria candidatului prorus la alegerile prezidenţiale din SUA, Rusia, dacă ţinem cont despre ce se vorbeşte în cercurile puterii, şi-a instalat preşedinţii săi încă în două state. Preşedinte al R. Moldova a devenit liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, iar alegerile prezidenţiale din Bulgaria au fost câştigate de general-maiorul de aviaţie Rumen Radev. Dar ce reprezintă de fapt preşedinţii proruşi? Şi ce ar putea să ofere aceştia ruşilor simpli?”, se întreabă autorul.

Acesta aminteşte despre preşedintele prorus înveterat Vladimir Voronin, sub regimul căruia Rusia a declanşat un război comercial din cauza că Chişinăul a respins planul Kozak, de reglementare a diferendului transnistrean. „Noul preşedinte moldovenesc, Igor Dodon, socialist, fost comunist şi membru în mai multe cabinete de miniştri ale fostului preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, a deţinut funcţii importante până la vicepremier responsabil de economie. Apropo, Voronin se considera iniţial, de asemenea, un preşedinte înveterat prorus, însă, în timpul mandatelor sale, a fost rupt acordul privind reglementarea diferendului transnistrean [Planul Kozak] şi au fost declanşate războaie comerciale între Rusia şi Moldova”, observă autorul articolului.

„Kommersant” scrie că Dodon, deşi se declară un filorus convins, optează pentru retragerea pacificatorilor ruşi din stânga Nistrului. Or Moscova se opune acestui scenariu, deci, autorul articolului subliniază că liderul socialist se opune intereselor Kremlinului. „Da, oponenta lui Dodon, Maia Sandu, a reprezentat forţele care pledează pentru o apropiere strânsă dintre R. Moldova şi UE. Dar şi acelaşi Dodon pledează pentru retragerea pacificatorilor ruşi din Transnistria şi înlocuirea acestora cu un statut special pentru acest teritoriu. Se ştie că Rusia este împotriva retragerii trupelor sale din acest teritoriu. Pentru acelaşi lucru pledează şi Transnistria, locuitorii căreia vor un nou referendum privind alipirea la Rusia”.

Autorul îşi dă cu părerea despre faptul că Dodon nu urmăreşte altceva decât accesul produselor moldoveneşti pe piaţa rusească şi, fără îndoială, bani, pe care Rusia nu îi are nici măcar pentru regiunile sale: „Şi atunci de ce avem nevoie totuşi de preşedintele prorus Dodon? Da, potrivit spuselor staffului său electoral, Dodon intenţionează, în calitatea sa de preşedinte, să viziteze mai întâi Moscova pentru a face lobby pentru întoarcerea produselor moldoveneşti pe piaţa rusească şi va cere, fără îndoială, bani, pe care noi nu îi avem nici chiar pentru vechiul nostru satelit – republica moldovenească nistreană. Şi ne rămâne tot mai puţini bani pentru regiunile ruseşti”.

În opinia autorului, Dodon nu are forţa pentru a face ca R. Moldova să recunoască Crimeea ca parte a Rusiei: „Puţin probabil că Moldova va recunoaşte Crimeea. Aceasta va duce la o confruntare cu UE şi proteste puternice în interior. Dar şi adoptarea unei decizii oficiale în această privinţă este puţin probabilă. Socialiştii lui Dodon nu controlează parlamentul şi nicio decizie privind recunoaşterea Crimeii ca parte a Federaţiei Ruse nu va putea trece prin legislativ”.

„Până când Rusia nu va deveni cu adevărat atractivă din punct de vedere economic pentru alte state şi nu va mai prezenta pericol pentru vecinii săi, nu există şanse pentru o utilitate reală a candidaţilor proruşi pentru Kremlin”, a conchis autorul.