„Kolea îi la Moscova”

Ambasadorul Japoniei la Chișinău, Masanobu Yoshii, a învăţat limba română într-un an, primarului de Bălţi nu i-a ajuns o viaţă
Situaţie penibilă, noul primar de Bălţi, Nicolae Grigorişin (membru PN); a avut nevoie de traducător la o întâlnire cu ambasadorul Japoniei la Chişinău, Masanobu Yoshii. Atât doar că primarul a cerut să i se traducă în limba rusă nu din limba japoneză, ci din română pe care, spre deosebire de el, ambasadorul japonez o vorbeşte fluent.

Întâlnirea a avut loc la Grădiniţa Nr. 12 din Bălţi reparată din fonduri japoneze prin programul de Granturi pentru Securitatea Umană „Kusanone”. Guvernul Japoniei a oferit peste 84 de mii de dolari pentru utilaj medical destinat diagnosticului văzului la copii şi pentru schimbarea acoperişului şi geamurilor la grădiniţă.

Faţă în faţă cu copiii

„Este o mare plăcere să vă vorbesc câteva cuvinte la această instituţie preşcolară nr. 12 din municipiul Bălţi. Sunt bucuros să vă văd aici, copii dornici de cunoştinţe”, şi-a început discursul cu simple formule de politeţe ambasadorul Japoniei.

Ca să înţeleagă ce vorbeşte oaspetele, primarul a apelat la ajutorul şefei Direcţiei Învăţământ a municipiului Bălţi, Tatiana Dubiţcaia, care s-a grăbit să-i traducă cele spuse de ambasador. Ulterior, primarul a ţinut un discurs de mulţumire adresat înaltului oaspete, cum era de aşteptat, în limba rusă.

Solicitat de JURNAL de Chişinău, Tudor Strungari, reprezentantul Ambasadei Japoniei la Chişinău, ne-a informat că ambasadorul Masanobu Yoshii a avut nevoie de un an ca să înveţe limba română, la un curs pregătitor de la o universitate din Bucureşti. I-a fost utilă în acest sens şi experienţa sa de muncă în România, de circa zece ani.

Lui Grigorişin, născut la Bălţi în 1971, nu i-au fost suficiente însă nici patru decenii ca să o înţeleagă.

Înconjurat de tălmăcitori

Am încercat să aflăm la Primăria Bălţi cum se descurcă primarul în cadrul audienţei cu cetăţenii care nu vorbesc limba rusă, şi cine îl ajută să înţeleagă documentele scrise în limba română. Surse de aici ne-au informat că Grigorişin nu angajează oficial un translator. La evenimente unde se vorbeşte în limba română solicită să fie însoţit de viceprimara Lilia Sava ori de fiica acesteia, Tatiana Dubiţcaia, şefă a Direcţiei Învăţământ. De regulă, cetăţenii vorbitori de română cunosc limba rusă şi comunică cu el în această limba, iar cei care nu doresc să comunice în rusă evită să se întâlnească cu primarul.

La examinarea documentelor în limba română, Grigorişin apelează deseori la serviciile juristului din primărie. În încercarea de a lua legătura cu primarul, un reprezentant din primărie ne-a spus: „Nu veţi putea comunica. Kolea îi la Moscova”.

Pe pagina de Facebook a primarului acesta apare într-o postare alături de Renato Usatîi, liderul PN, fost primar de Bălţi. Noul şi vechiul primar învaţă cum să conducă un oraş modern, în capitala Federaţiei Ruse.

Limba oficială de la Bălţi

Arina Spătaru, activist civic din Bălţi, contracandidata lui Grigorişin la funcţia de primar la ultimele alegeri, ne informează că, în pofida acestei situaţii, la capitolul vorbirea limbii române în cadrul administraţiei locale din Bălţi, situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „Când eram mică, îmi amintesc, nu aveam dreptul să vorbesc în stradă ori, doamne fereşte, să mă adresez vânzătoarelor la magazin în limba maternă. La Primăria Bălţi, pe timpul comuniştilor, se vorbea doar în limba rusă. Acum situaţia s-a mai îmbunătăţit, avem cel puţin o şefă a Direcţiei Cultură, o şefă a Direcţiei Învăţământ, o viceprimară vorbitoare de română. În viziunea mea este inacceptabil ca un primar să nu ştie limba ţării în care s-a născut. Dar la Bălţi se atestă tot felul de situaţii. Spre exemplu, în troleibuzele cumpărate din bani europeni poţi vedea afişate drapele ale Federaţiei Ruse ori panouri cu simboluri ale sărbătorilor propagandistice ale acestei ţări”.

La rândul său, consilierul municipal Boris Marcoci ne-a informat că vorbeşte cu primarul doar în limba română. „Primarul a început să înveţe recent limba. N-o înţelegea defel, acum parcă o înţelege puţin. Nu mă complic să vorbesc cu el în rusă. O persoană ajunsă în această funcţie ar trebui să cunoască limba oficială ori să o înveţe intensiv ca nimeni să nu observe acest handicap”, susţine consilierul.

Aceeaşi sursă ne mai informează că, pe timpul comuniştilor, fostul primar Vasile Panciuc se răstea la cei care i se adresau în limba română: „Govorite normalnîm iazîkom, citobî vse poniali!” („Vorbiţi ca oamenii, ca să înţeleagă toată lumea!”). Acum nimeni nu se revoltă. Şedinţele consiliului municipal uneori se desfăşoară în limba rusă, alteori în limba română, în funcţie de ce limbă vorbeşte cel care conduce şedinţa.