Klimenko pune la cale o provocare

Activiştii ruşi de la Chişinău pregătesc acţiuni în teritoriu care ar trebui să ia foc înainte de summitul de la Vilnius

Un grup de profesori, vorbitori de limbă română, unii având copii care studiază în România, pun la cale o revoltă legată de închiderea gimnaziului rus din s. Olăneşti, r. Ştefan-Vodă. Acesta a fost închis în septembrie anul trecut din cauza numărului mic de elevi. Cei 83 de copii şi profesorii au fost mutaţi în incinta Liceului Teoretic „B.P. Hasdeu” din Olăneşti unde au fost create clase paralele cu predare în limba rusă.

Deşi li s-au creat toate condiţiile şi nu li se încalcă drepturile la studii în limba rusă, pe 5 iunie, profesorii au înaintat o scrisoare Direcţiei de Învăţământ a raionului şi Primăriei în care revendică, pe o notă ultimativă, redeschiderea gimnaziului rus şi achitarea prejudiciului moral cauzat de lezarea drepturilor în procesul închiderii acestuia.

Profesorii de la Gimnaziul rus din Olăneşti au ajuns în atenţia opiniei publice anul trecut după ce i-au adresat un memoriu liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, pe care l-au rugat să intervină pentru a salva instituţia de învăţământ.

În cadrul unei vizite în teritoriu, liderul mişcării ruse „Ravnopravie”, Valeriu Klimenko, i-a informat că scrisoarea a ajuns în Rusia, a fost citită de Vladimir Vladimirovici şi că gimnaziul va beneficia de un ajutor financiar consistent pentru dotarea cu literatură şi materiale didactice. Vorbele au curs ca mierea, dar au rămas doar la nivel de promisiuni. Klimenko însă s-a angajat să-i consilieze pe profesori în instanţa de judecată unde au atacat decizia autorităţilor locale de a le închide şcoala.

Sunt manipulaţi

Pe 25 februarie curent, Judecătoria Ştefan-Vodă a anulat decizia Consiliului local din Olăneşti, deoarece nu ţine de competenţa acestei structuri de a închide o instituţie de învăţământ, ci a Consiliului raional. Şefa Direcţiei de Învăţământ din Ştefan-Vodă, Raisa Burduja, a declarat că, dacă profesorii vor insista ca această decizie să fie aplicată, Consiliul raional va aproba o nouă decizie de închidere a instituţiei. „Nu poate funcţiona o şcoală cu 64 de copii cu un deficit bugetar de cel puţin 600 de mii de lei, în timp ce alături stă un liceu cu o capacitate de 800 de copii şi cu un număr de 500 de elevi. Pe moment, este în vigoare o altă decizie a Consiliului local prin care copiii pot fi transferaţi la liceul rus din Ştefan-Vodă, însă în acest caz, din întreg colectivul de profesori, vor fi angajaţi numai doi, iar copiii vor trebui să facă zilnic câte 25 de km până la şcoală. Acum însă ei sunt angajaţi la liceul din Olăneşti, iar copiii sunt alături de părinţi. Nu văd motive pentru disensiuni decât dacă există forţe care tensionează situaţia şi profită de copii şi părinţii acestora”, spune şefa direcţiei.

Acasă vorbesc româna

Potrivit autorităţilor locale, la Olăneşti nu există familii de ruşi, ci doar câteva zeci de familii în care unul dintre părinţi este rus sau ucrainean. În sat există două grădiniţe, ambele cu predare în română. De aici o parte din copii ajung în gimnaziul cu predare în limba rusă. Iar după clasa a noua mulţi se înscriu la Liceul Teoretic „B.P. Hasdeu” din Olăneşti unde îşi continuă studiile în limba română. Denis Mihailov, proaspăt absolvent de liceu, este unul dintre elevii care au studiat anterior la gimnaziul rus. Visează să ajungă la studii în România. „Când eram mic, părinţii au decis la ce şcoală să învăţ. Acum însă decid eu. Vreau să studiez în România pentru că acolo există mai multe perspective”, spune tânărul.

El recunoaşte că, deşi a învăţat într-o şcoală rusă, acasă vorbesc în română şi că majoritatea colegilor de la gimnaziul rus vorbesc în afara orelor în română. „Mulţi dintre părinţi consideră că copiii lor vor pleca la munci în Rusia ori Ucraina, de aceea aleg şcoala rusă”, ne spune una din profesoarele de la liceu, Zinaida Petricenco.

Consiliaţi de reprezentanţii Moscovei

Natalia Rudenco, profesoară de franceză, este una dintre semnatarii memoriului prin care se cere redeschiderea gimnaziului rus. Recunoaşte că este consiliată de Valeriu Klimenko şi reprezentanţii Ambasadei Federaţiei Ruse. „Avem o susţinere judiciară şi din partea dlui Klimenko şi din partea Ambasadei Federaţiei Ruse. Ei ştiu legile mai bine decât noi. Noi ştim lucrul nostru, ei îl ştiu pe al lor”, spune profesoara.

Totodată, ea recunoaşte că, pentru copiii săi, a ales o şcoală cu predare în limba română şi chiar facultăţi în România. „Am trei copii, ei au studiat la liceul ‘B.P. Hasdeu’, apoi la Iaşi. Aceasta a fost alegerea lor şi a mea. Acum însă pledez pentru drepturile părinţilor şi copiilor care vor să înveţe în şcoala rusă. Dorim să începem anul şcolar de la 1 septembrie în gimnaziul nostru”, mai spune profesoara. Semnatarii scrisorii motivează că nu-i aranjează condiţiile din liceu, că spaţiile de clasă ar fi prea mici, iar iarna ar fi frig.

Fiind peste hotare, primeau salarii

Angajaţii de la Direcţia de învăţământ relevă însă o altă situaţie. Un control al reprezentanţilor Ministerului Finanţelor din noiembrie 2012 la gimnaziul rus arată că unii profesori îşi primeau salariile chiar şi atunci când nu erau în R. Moldova. În urma controlului, fostul director al gimnaziului s-a ales cu un proces-verbal, iar patru profesori au fost obligaţi să restituie 11400 de lei, printre care şi Natalia Rudenco, profesoara de franceză, care a întors 3700 de lei.

O altă profesoară care apără înflăcărat poziţia lui Klimenko, Rodica Stoian, în ultimii ani, se prezintă pentru scurte perioade în R. Moldova doar pentru a-şi lua concedii a câte şase luni pentru a pleca la munci peste hotare. „Le convenea să stea în gimnaziul în care se simţeau în albia lor cu clase de câte 4–9 copii. Acum sunt monitorizaţi şi această situaţie evident că nu le convine”, susţin reprezentanţii de la direcţia de învăţământ.

Chişinăul aţâţă spiritele

Natalia Postică, şefa de gospodărie a liceului din Olăneşti, este originară din Ucraina. Ne spune că înţelege limba română, dar îi vine mai uşor să se exprime în rusă. Copiii săi au făcut studiile la liceul cu predare în limba română din localitate şi apoi au plecat la studii în România. „Vorbesc româna mai bine decât românii”, spune femeia. „Toţi copiii care învaţă în rusă au părinţi (unul ori ambii) românofoni. Copiii vorbesc în română în pauze, pe coridoare ori în stradă. Personal, am vrut copiii mei să înveţe în română, pentru că locuim aici. Una din fiice e stabilită la Londra, vorbeşte limba ţării în care se află. Eram în Ucraina, copiii militarilor ruşi învăţau limba ucraineană. E firesc aşa să fie”, consideră femeia.

Zinaida Petricenco, profesoară de chimie ajunsă la pensie, se arată indignată de situaţia de la Olăneşti. „I-am învăţat pe părinţii acestor copii şi pe profesorii care fac azi politică la gimnaziul rus. Copiii nu au ce căuta într-o şcoală separată. Au condiţii foarte bune în liceul din localitate. Dacă nu ar aţâţa spiritele cei de la Chişinău şi aceşti profesori n-ar influenţa părinţii, în satul nostru ar fi linişte. Sunt influenţaţi să ceară ajutorul Moscovei, dar Putin, ce, nu are problemele sale, cu şcolile sale din Rusia? Nu are ce se implica în treburile noastre”, spune ea.

Klimenko: „La toamnă vom protesta”

Valeriu Klimenko, preşedintele comunităţii ruse din Republica Moldova, a declarat că, la 1 septembrie, copiii care învăţau anterior la gimnaziul rus şi părinţii lor vor merge la această instituţie. „Vom discuta cu părinţii, dacă vor accepta, vom înainta circa 90 de cereri în instanţa de judecată prin care vom cere achitarea prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor ruşilor la studii. Pe lângă Olăneşti, consiliem profesori din încă cinci şcoli ruse din raioanele Donduşeni, Drochia şi Călăraşi”, spune Klimenko, precizând că şi în celelalte instituţii aplică acelaşi scenariu.

Svetlana COROBCEANU

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.