Klaus Iohannis: „Găsiţi consensul pentru menţinerea cursului proeuropean”

DSC_6909iohannis la chisinaufoto nadea roscovanu

Klaus Iohannis, preşedintele României, a făcut prima sa vizită oficială la Chişinău în zilele de 24 şi 25 februarie. A fost întâmpinat cu pâine şi sare, onoruri militare şi de o mulţime de oameni care mai speră la un viitor european al R. Moldova, după ce ultimele jocuri politice de la Chişinău trădează alt vector. Preşedintele Iohannis ne-a asigurat că „România va face tot ce este posibil pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său european şi democratic”.

Deşi a mai fost la Chişinău pe 28 noiembrie, după ce a fost ales preşedinte, Klaus Iohannis a declarat că a aşteptat cu „foarte mult interes” această vizită. Interesul despre care vorbeşte Iohannis îl putem deduce din întâlnirea cu omologul său de la Chişinău, liderii partidelor declarate „proeuropene”, noul premier şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova. În afară de discuţiile despre proiectele bilaterale de infrastructură, educaţie, medicină etc., care se concretizează în Republica Moldova datorită sprijinului masiv pe care ni-l acordă România, preşedintele statului român a dorit să audă poziţia liderilor de la Chişinău privind vectorul european al Chişinăului, speculat până acum de toţi aceştia.

Ca pe o poezie bine învăţată, fiecare din ei – preşedintele Nicolae Timofti, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, liderii partidelor declarate proeuropene l-au asigurat pe preşedintele României de ceea ce voia să audă domnia sa: „Republica Moldova rămâne ferm angajată pe calea integrării europene”. Preşedintele Timofti mai crede încă în poziţia prooccidentală a acestor preşedinţi de partide, specificându-i chiar Preşedintelui Iohannis, în cadrul întâlnirii, că parcursul european despre care vorbeşte „înseamnă aplicarea reformelor prevăzute de Acordul de asociere”. Adică: reforma justiţiei, lupta cu corupţia ş.a., altfel spus, Timofti crede că aceştia îşi vor tăia craca de sub picioare reformând justiţia şi autocondamnându-se. Nu atât de naivi sunt şi cetăţenii, cei care şi-au dat voturile pentru partidele ce ne duceau până mai ieri în UE.

Klaus Iohannis a strâns câteva sute de oameni la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt când a mers să depună flori. Cam aceeaşi mulţime care îl întâmpina cu ovaţii şi pe Traian Băsescu atunci când venea la Chişinău, constituită în special din cei care-şi doresc integrarea europeană alături de Ţară. Sunt oameni care au suferit în deportările siberiene şi familiile acestora, tineri care au participat la protestele de la 7 aprilie 2009, cei care au început a ieşi în stradă în ultimele săptămâni.

Cu toată alura sa pragmatică, Preşedintele Johannis a atins cele mai sensibile teme ale identităţii spirituale, lingvistice și istorice a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Domnia sa le-a spus studenţilor de la USM că „Ștefan cel Mare este un simbol al identității noastre comune, faptele lui au contribuit decisiv la solidaritatea unui neam, cel românesc, iar marea izbândă a vieții sale reprezintă o lecție pentru noi, cei din secolul XXI”. Şi ca dovadă că aceste consideraţii nu au fost vorbe goale, a doua zi, în conferinţa de presă comună cu cancelarul Angela Merkel, prilejuită de vizita oficială a preşedintelui României în Germania, patria sa istorică, Preşedintele Iohannis a vorbit în limba română.

The following two tabs change content below.