Kiril, între mântuire şi angajament politic

Vizita preafericitului Kiril se înscrie în seria de acţiuni organizate de Moscova pentru a zădărnici demersul european al Republicii Moldova

Pe 7 septembrie este aşteptat la Chișinău Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril. Acesta va participa la festivităţile prilejuite de „sărbătorirea a 200 de ani de la crearea Eparhiei Chişinăului”. Potrivit experţilor, vizita preafericitului nu are nimic în comun cu mântuirea în sens spiritual şi se înscrie în seria de acţiuni organizate de Moscova pentru a zădărnici demersul european al Republicii Moldova.

Potrivit site-ului Mitropoliei Moldovei, Patriarhul Kiril urmează să se întâlnească cu şeful statului Nicolae Timofti şi cu premierul Iurie Leancă, precum şi cu liderul PLDM Vlad Filat. Nu se ştie dacă capul bisericii ortodoxe ruse se va întâlni şi cu liderul comunist Vladimir Voronin. De asemenea, ierarhul va participa la festivitatea dedicată „sărbătoririi celor 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei Hotinului şi Chişinăului”, va vizita mănăstirea Căpriana unde va oficia un serviciu divin la mormântul mitropolitului Bănulescu-Bodoni. Duminică, preafericitul va zbura cu elicopterul la Tiraspol, unde se va întâlni cu credincioşii şi va vizita mănăstirea Noul Neamţ şi cetatea Tighina.

Ghimpu, împotriva vizitei lui Kiril

Vizitei Patriarhului Kiril la Chişinău i se acordă o mare importanţă. Observatorii politici consideră că venirea capului Bisericii Ortodoxe Ruse are în primul rând obiective politice, şi nu religioase. Şi dacă reprezentanţii unor formaţiuni politice (de exemplu, liderul PLDM), se vor întâlni cu preafericitul, liderul PL, Mihai Ghimpu, a menţionat, pentru radiofranceinternationale.ro, că, acceptând vizita lui Kiril, acceptăm ocupaţia.

„Patriarhul vine la 200 de ani de la înființarea Eparhiei Chișinăului, la un an de la ocupația țaristă din 1812. Adică, prin vizita Patriarhului, acceptăm ocupația, pentru că Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a venit ca urmare a ocupației, și atunci ne întrebăm: Cine suntem noi?”, a declarat Mihai Ghimpu.

Obiectivele BORu

Potrivit lui Radu Vrabie, expert la Asociația pentru Politică Externă, vizita lui Kiril, spre deosebire de cea a lui Rogozin, a fost organizată foarte bine şi nu există niciun motiv pentru a o împiedica. „Nu cred că patriarhul Kiril va face declaraţii politice. În cazul în care va admite asemenea declaraţii, va fi blamat. În cadrul vizitei precedente, el s-a abţinut să facă declaraţii politice şi, drept urmare, a avut o vizită relativ bună”, a spus pentru JURNAL Vrabie.

Cu totul altă opinie despre vizita lui Kiril la Chişinău are Anastasia Mitrofanova, doctor în ştiinţe politice, profesor la Academia Diplomatică a Ministerului de Afaceri Externe al Federaţiei Ruse. Aceasta a relevat că ceea ce face Biserica Ortodoxă Rusă este departe de a fi numit religie, „nu e vorba de mântuire spirituală, ci de faptul că Rusia, în baza ortodoxiei, încearcă să elaboreze o ideologie imperială care i-ar consolida influenţa în spaţiul ex-sovietic”.

Şi preşedintele României Traian Băsescu, referindu-se la vizita lui Kiril la Chişinău, a menţionat recent că Patriarhul Kiril promovează interesele Moscovei în Republica Moldova. „E clar că Patriarhul Kiril este un partener al guvernului în ceea ce priveşte Republica Moldova. De aceea, şi mitropolitul Petru ar trebui să fie un părinte mai activ în ceea ce priveşte ortodoxia românească”, a declarat Băsescu. Menţionăm că, după proclamarea independenţei, Republica Moldova nu a fost vizitată de niciun patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

„Nu e vorba de mântuire spirituală, ci de faptul că Rusia, în baza ortodoxiei, încearcă să elaboreze o ideologie imperială care i-ar consolida influenţa în spaţiul ex-sovietic”, Anastasia Mitrofanova, doctor în ştiinţe politice, profesor la Academia Diplomatică a Ministerului de Afaceri Externe al Federaţiei Ruse

Cazat la Reşedinţa de Stat

Patriarhul Kiril va fi cazat la Reşedinţa de Stat, iar apartamentul deja a fost amenajat. În acest apartament au fost găzduiţi anterior Vladimir Putin, Dmitri Medvedev şi Train Băsescu. Patriarhul Kiril a fost cazat aici şi în 2011, la prima sa vizită în R. Moldova. În apartament el va avea la dispoziţie o sufragerie mare, un birou cu televizor plasmă, două dormitoare de lux cu mobilă italiană din lemn de nuc poleită cu aur, o baie modernă cu jacuzzi.

200 de ani de ilegalitate canonică

În cadrul unui interviu acordat JURNALUI, istoricul Ion Negrei a menţionat că actuala structură bisericească din Republica Moldova numită Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove este o creaţie a regimului ţarist şi a celui sovietic şi nu are nimic în comun cu tradiţia de organizare a bisericii în spaţiul românesc.

„După ocuparea Basarabiei în 1812, în noua achiziție teritorială, s-a format Arhiepiscopia Chişinăului şi Hotinului. Întrucât în acest spaţiu nu exista nicio eparhie care ar fi putut fi ridicată la rang de arhiepiscopie, iar cele mai multe biserici din această nouă structură ecleziastică provin din eparhia Hotinului, parte componentă a Mitropoliei Moldovei recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în 1401, pentru a-i conferi „legitimitate” noii structuri ecleziastice, a fost uzurpată titulatura episcopiei Hotinului, adăugându-se „a Chișinăului”, după desemnarea acestuia ca reședință de ținut.

Există un demers semnat de Bănulescu-Bodoni prin care se solicită Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse formarea arhiepiscopiei. Acest lucru s-a făcut pentru a se accentua că această structură bisericească s-a format la cererea clerului şi a populaţiei locale. Conform Dreptului Canonic, este ilegală formarea unei structuri ecleziastice în urma unei cuceriri politice. Dacă, în plan politic, scindarea Moldovei se datorează domnului și boierilor, care nu au putut păstra integritatea Principatului Moldovei, în plan bisericesc, Bănulescu-Bodoni a acţionat conștient și anticanonic.”

Ilie Gulca