Kievul nu se grăbeşte să deschidă focul în Crimeea

61475620“Blocarea regiunii transnistrene de către Ucraina ar putea genera implementarea scenariului din Crimeea în regiunea transnistreană”

JURNAL de Chişinău a discutat cu Serhii Gherasimciuk, expert din cadrul Grupului pentru Studii strategice şi de securitate de la Kiev, şi cu Bekir Mamutov, redactor-şef al ziarului „Qiirim” din Crimeea, membru al Medjlisului tătarilor crimeeni despre situaţia din Ucraina după ce Vladimir Putin a semnat intrarea Crimeii în componenţa Fdederaţiei Ruse. Gherasimciuk consideră că un scenariu asemănător celui implementat în Crimeea este foarte probabil şi pentru regiunea separatistă transnistreană. Mamutov ne-a spus că în Crimeea au rămas circa 6 mii de soldaţi ucraineni apţi de luptă. Aceştia sunt de fapt cu statut de prizonieri şi au rămas aproape fără provizii.

Serhii Gherasimciuk consideră că Kievul trebuie să demonstreze o reacţie intransigentă faţă de ceea ce se întâmplă în Crimeea. Rezultatele şedinţei Consiliului de Securitate ONU ne spun clar că ceea ce se întâmplă în Crimeea este o anexare.

Potrivit expertului, în acest moment, nu putem vorbi despre unităţi militare ca atare, pentru că în Crimeea stau militari care se află pe teritorii anexate. Din punctul de vedere al Kievului oficial, Crimeea mai este teritoriu ucrainean. „De facto, am pierdut Crimeea. Militarilor li se propune să treacă de partea Federaţiei Ruse, li se propune să cedeze armamentul din unităţi în favoarea Federaţiei Ruse. Pentru majoritatea militarilor ucraineni nu este o soluţie pe care ar accepta-o, cel puţin acest fapt reiese din informaţia care vine din Crimeea. Dintr-un alt punct de vedere, armata Federaţiei Ruse le propune să părăsească teritoriul Crimeii. Dar cu siguranţă acest pas ar fi fost calificat de către Kiev ca dezertare şi aceşti oameni, în cazul în care ar face acest pas, ar trebui arestaţi pentru faptul că au încălcat jurământul. De fapt, militarii sunt ostatici ai conjuncturii politice”.

Atitudine a la Voroşilov

Gherasimciuk ne spune că Leonid Poleakov, consilierul ministrului ucrainean al Apărării, a făcut o declaraţie că forţele armate ale Ucrainei vor apăra teritoriile Ucrainei. La acea conferinţă una dintre jurnaliste a întrebat copleşită de emoţii dacă militarii ucraineni se vor afla acolo până vor fi împuşcaţi cu toţii. Iar consilierul a răspuns cinic: „Pe toţi n-o să-i împuşte”. „Nu cred că este corect şi adecvat să luăm aceste cuvinte drept o poziţie oficială. E o atitudine a la Voroşilov care era dispus să-şi croiască drumul spre viitor păşind peste cadavre. Poate ar trebui să vorbim despre o evacuare, însă Ministerul Apărării nu a făcut acest pas”.

Alexandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei, a înaintat un ultimatum privind eliberarea militarilor, luaţi drept ostatici de către „forţele de autoapărare”. Cei câţiva oameni au fost eliberaţi. Totuşi încă nu a fost identificat un statut al militarilor.

Există pericolul transnistrizării Republicii Moldova

Cu privire la regiunea transnistreană Gherasimciuk consideră că acolo are loc aplicarea unui scenariu similar celui din Crimeea. Dmitri Rogozin vorbeşte despre faptul că restricţiile privind trecerea de către cetăţenii ruşi a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean reprezintă o blocadă.

„Nu putem vorbi despre faptul că va fi un scenariu militar, dar în Transnistria este posibilă implementarea unui scenariu asemănător celui din Crimeea. Nu putem exclude că vor fi folosite formaţiuni militare fără însemne distinctive. În cazul segmentului transnistrean, nu sunt excluse provocări din ambele părţi, deoarece ştim foarte bine că există contingent rus în regiunea transnistreană. De multe ori am vorbit că există pericolul transnistrizării Republicii Moldova. Nici Uniunea Europeană nu este în afara pericolului. Politicieni europeni, oameni de afaceri au conexiuni cu Gazprom-ul şi alte structuri mari ale Federaţiei Ruse. De aceea nu se grăbesc să aplice sancţiuni mai dure împotriva Federaţiei Ruse”.

Instinctul de autoconservare

Bekir Mamutov ne relatează că mai mulţi militari din Crimeea, urmând probabil ordinele Kievului, pleacă din Crimeea. A fost părăsit statul major, cazărmile din Sevastopol. Aceste spaţii sunt ocupate acum de forţele de autoapărare şi de către forţele armate ale Rusiei.

Chiar dacă militarilor ucraineni li s-a permis să deschidă focul, comandanţii unităţilor militare din Crimeea au revizuit această decizie împreună cu Kievul şi nu au deschis focul. Un militar a fost ucis, iar altul a fost rănit, însă acesta este văzut drept incident. Nici Rusia, nici Ucraina nu vor să recurgă la primul foc de arme. Ambele părţi au un fel de instinct al autoconservării. În cazul unor acţiuni militare, va avea de suferit şi populaţia băştinaşă.

Trei opţiuni

Ruşii le-au propus militarilor ucraineni trei opţiuni: să depună jurământ Rusiei şi să se bucure de toate facilităţile militarilor ruşi, inclusiv de generoase pachete sociale; dacă vor să rămână fideli Ucrainei, să renunţe la arme şi să plece din Crimeea; iar a treia opţiune este să devină civili. Comandanţii i-au lăsat pe militari să decidă.

„În Feodosia este un batalion de infanterie marină, aceştia se ţin cel mai hotărât. În Perevalnoe se mai află încă o garnizoană care e sub o conducere dublă. În multe locuri se respectă înţelegerea ca armamentul şi muniţiile să fie păzite de ambele părţi”, spune Mamutov.

Peste 30 de mii de militari ruşi

Deşi autorităţile de la Kiev au adoptat declaraţia privind „Lupta pentru eliberarea Crimeii”, deocamdată nu se pune problema de a elibera Crimeea prin război”.

Potrivit lui Mamutov, Rusia a reuşit să-şi consolideze prezenţa militară în Crimeea. Ucraina îşi va reconsidera poziţia pacifistă atunci când Rusia va trece de graniţele Crimeii. „Dar am văzut că Putin a spus că este mulţumit de rezultatul pe care l-a obţinut şi că nu are de gând să anexeze alte teritorii ucrainene”.

„Nu cred că dispun de cifrele adevărate ale contingentului militar al Ucrainei în Crimeea acum. Se vehiculează cifre între 6 şi 18 mii de militari ucraineni. Dar încă nu se cunoaşte câţi dintre ei au plecat şi unde au plecat. E un fel de mişcare browniană. Cât priveşte militarii ruşi, aceştia demult au depăşit cifra de 30 de mii. De fapt, militari ucraineni apţi de luptă sunt vreo 6 mii, ceilalţi reprezintă batalioane de automobile, de construcţii etc.”, conchide Mamutov.

Crimeea, după anexare

Potrivit lui Mamutov, tătarii crimeeni le dau să mănânce militarilor ucraineni, le aduc provizii. Au fost numeroase cazuri în Bahcisarai, în Perevalnoe şi în Feodosia când tătarii le aduceau de mâncare. Conform ministrului Apărării, aceşti militari mai au provizii şi apă pentru încă şapte zile.

„După semnarea fastuoasă a anexării Crimeii, au început anumite schimbări, se schimbă inscripţiile: în locul Consiliului Suprem al Crimeii a apărut scris pe frontispiciul edificiului respectiv: Consiliul de Stat. Este o mare dezordine la băncile de aici, la serviciul fiscal, sunt cozi interminabile. Multe din băncile care sunt filiale ale celor de la Kiev transferă conturile în băncile din Federaţia Rusă. Totodată, aceste instituţii ruseşti parca au fost de mult timp pregătite pentru a face faţă unor asemenea schimbări. Supermarketurile şi hipermarketurile, filiale ale celor de la Kiev, vând de urgenţă mărfurile la preţuri mici cu intenţia de a se închide. A început această împărţire. În pieţe, preţurile s-au ridicat, dar nu drastic. Pâinea e la acelaşi preţ. S-au ridicat preţurile la fructe şi legume”.

The following two tabs change content below.