Justiţie de hazard

sedinta parlamentului.f.nadea roscovanuÎn dosarul cazinourilor, deşi au fost implicaţi mai mulţi demnitari, în faţa instanţei va compărea un singur consilier

Dosarul legat de una dintre cele mai scandaloase fraude parlamentare din istoria Republicii Moldova, Legea cazinourilor care a avut loc în vara anului 2010 şi a dus la prejudicierea bugetului cu circa 6 milioane de lei, bate pasul pe loc. În dosar figurează un singur acuzat, fostul consultant principal al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Andrei Conişescu. După patru ani de la producerea incidentului, pe 22 septembrie curent, urmează să aibă loc prima şedinţa de judecată la care va fi examinată această cauză.

Procurorii îl acuză pe fostul consilier al lui Veaceslav Ioniţă că ar fi imprimat pe hârtie textul final al legii cu amendamentul şi erorile care au dus la prejudicierea bugetului, gafă care ar fi trecut neobservată de autorii legii – ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, preşedintele Comisiei, Veaceslav Ioniţă – şi, în final, legea a fost semnată şi promulgată de liderul liberal, pe atunci preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al statului, Mihai Ghimpu. Dacă Conişescu va fi găsit vinovat, riscă între şase şi zece ani de detenţie.

„Avea funcţie de executor”

Dosarul a fost transmis în această vară spre examinare la Judecătoria Buiucani. Până acum, au avut loc două şedinţe la care s-a discutat procedura de examinare a cauzei. Pe 22 septembrie curent, va avea loc prima şedinţă de examinare a cauzei. Fostul consultant principal al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe este acuzat de abuz şi depăşirea atribuţiilor de serviciu.
Avocatul lui Andrei Conişescu, Alexandru Chişnencu, a declarat pentru JURNAL că, în momentul în care s-a produs frauda, Conişescu nu avea statut de persoană publică, aşa cum susţin procurorii, ci de persoană cu funcţie înaltă de răspundere. Dar chiar şi dacă ar fi fost persoană publică, fiind consultant principal, avea funcţie de executor. „Urmează să demonstrăm în instanţă că omul nu este vinovat. A executat nişte comenzi, îndeplinind o funcţie de executor. Persoane cu funcţii înalte au decis, au semnat. Cineva trebuia să suporte consecinţele. Conişescu, din păcate, a ajuns drept ţap ispăşitor în acest dosar”, a spus avocatul.

„A existat o înţelegere”

La rândul său, Andrei Conişescu a menţionat că nu a introdus amendamentul fraudulos în textul legii, chiar dacă includerea amendamentelor şi confruntarea textelor legii cu stenograma ţine de competenţa consilierilor comisiilor parlamentare. Acesta a declarat pentru JURNAL că, după şedinţa Parlamentului, legea, stenograma, anexa la raport au fost transmise autorului, în cazul dat Ministerul Economiei, iar acesta din urmă i le-au întors înapoi. A dus actul la secţia de redactare şi corectare. Ulterior, l-a verificat iar autorul, Ministerul Economiei. Ministrul Valeriu Lazăr a fost primul care a contrasemnat. Apoi textul legii a fost transmis Direcţiei juridice care, de asemenea, era obligată să verifice corectitudinea acestuia.

„În final, şi-a pus semnătura Veaceslav Ioniţă, în calitate de preşedinte al Comisiei, şi eu”, a spus Conişescu. Acesta e de părere că toţi cei care au semnat legea în cauză ştiau de amendamentul cu bucluc, dar a existat o înţelegere.

„Când am dus legea cu amendamentul pentru a fi contrasemnată de Lazăr, la cererea ministrului, documentul a fost examinat timp de o oră de doi specialişti de secţii. În acest răstimp, am stat în anticameră şi am aşteptat. Apoi am fost invitat în cabinetul ministrului. Lazăr a întrebat ce conţine adăugător varianta legii venită din Parlament spre deosebire de cea care a fost trimisă de Guvern. Am spus că a fost introdus amendamentul lui Untilă. A zâmbit şi a contrasemnat. Toţi ştiau de existenţa acestui amendament”, a susţinut Conişescu. Amintim însă că, la şedinţa Comisiei de anchetă care a examinat acest caz, fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, şi viceministrul Sergiu Ciobanu au declarat că executantul din minister nu a avut acces la stenograma şedinţei Parlamentului şi că unica intervenţie a autorului în legea adoptată a fost contrasemnarea acesteia pe verso. Nici comisia de anchetă nu a putut stabili clar cine a introdus amendamentul fraudulos în textul legii.

Ioniţă schimbă macazul

Frauda de circa 6 milioane de lei a fost depistată de deputaţii liberal-democraţi şi Guvern, care a atacat legea la Curtea Constituţională. Ulterior, parlamentul a votat restabilirea taxei pentru o masă de cazino de 360 de mii de lei în loc de 180 de mii. Iar la cererea Curţii Constituţionale s-a stabilit ca prejudiciul de 6 milioane de lei cauzat statului să fie recuperat de la cazinouri. Acest lucru l-a revoltat pe Veaceslav Ioniţă, care a sărit în apărarea proprietarilor de cazinouri. „Acest lucru este imposibil, cazinourile au lucrat în acea perioadă în conformitate cu legea şi nu ştiu ce argumente ar putea fi aduse pentru a plăti mai mult, astfel încât banii să fie reîntorşi în bugetul statului. Nimeni nu a văzut eroarea când legea a fost publicată, au văzut când bugetul a fost deja prejudiciat. Eu cred că multe persoane ştiau despre acest lucru, dar au ieşit cu declaraţii doar acum, fără a explica cine sunt vinovaţii de maniera în care a fost adoptată această lege”, a declarat atunci Ioniţă.

Solicitat astăzi să comenteze acuzaţiile care i se aduc fostului său consilier şi dacă e corect ca el, unicul, să compară în faţa instanţei de judecată, preşedintele Comisiei economie buget şi finanţe, a schimbat macazul: „Ce pot spune e că i-am prins pe făptaşi, dar puţin mai târziu. I-am prins şi am reuşit, prin decizia Curţii Constituţionale, să-i obligăm să întoarcă toţi banii. Doar asta pot să spun, pe unii i-am prins la vreme, pe alţii, puţin mai târziu. Legea cazinourilor a fost modificată şi Curtea Constituţională a luat o decizie corectă în acest sens, iar banii au fost întorşi înapoi”, a spus Ioniţă fără a da nume.

Acesta a specificat că a fost invitat de două ori la procuratură unde a răspuns la toate întrebările. „Altceva nu ştiu nimic. Chiar dacă cineva susţine că aş fi vulnerabil din cauza acestui dosar, nu e corect din simplul motiv că nu am făcut niciodată nimic ce poate fi urmărit penal”, a mai spus Ioniţă.