Judecătorii de la Bender, deocamdată, în afara sistemului

Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat transferul judecătorilor de la Curtea de Apel Bender la Curtea de Apel din Chişinău

Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat transferul judecătorilor de la Curtea de Apel Bender la Curtea de Apel din Chişinău

Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat transferul judecătorilor de la Curtea de Apel Bender la Curtea de Apel din Chişinău

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat cererea judecătorilor de la Curtea de Apel Bender de a fi transferaţi la Curtea de Apel Chişinău. E vorba de cinci judecători: Aurelia Parpalac, Nicolae Nogai, Grigore Druguş, Svetlana Leu şi fostul preşedinte al Curţii de Apel Bender, Mihai Antonov. Aceştia au solicitat transferul după ce instanţa din Bender a fost lichidată printr-o decizie a Parlamentului, iar dosarele de aici au fost transferate la Curtea de Apel Chişinău. Unul din motivele lichidării instanţei au fost deciziile dubioase luate de către judecătorii Curţii în cazul companiilor off-shore.

Cererea judecătorilor a fost examinată miercuri în cadrul şedinţei CSM. Judecătorii au declarat pentru presă că ar fi de acord să lucreze şi într-o instanţă de fond, însă, pentru început, au optat pentru transferul la Curtea de Apel Chişinău. Niciunul dintre judecătorii fostei Curţi nu a întrunit însă o majoritate simplă de voturi pentru a fi transferat la Chişinău. Preşedintele CSM, Victor Micu, a precizat că judecătorii au dreptul să-şi depună candidatura încă o dată la alt concurs. „Nu aţi întrunit numărul necesar de şase voturi, dar nu sunteţi lipsiţi de dreptul de a mai candida”, a spus el.

Judecători controversaţi

Amintim că numele lui Nicolae Nogai, Grigore Druguş, Svetlana Leu şi Aurelia Parpalac au devenit cunoscute în urma unor scandaluri. Judecătoarea Aurelia Parpalac a ajuns în vizorul opiniei publice după ce a blocat conturile Primăriei Căuşeni, de la care a solicitat 643 de mii de lei, bani pentru spaţiu locativ care, până în 2009, le revenea gratis judecătorilor. Şi aceasta în pofida faptului că judecătoarea avea o casă nouă în care locuia, amplasată la 12 km de serviciu. Blocarea conturilor a afectat peste 500 de angajaţi, inclusiv profesori care şi-au văzut cu întârziere salariile.

Nicolae Nogai şi Grigore Druguş au devenit cunoscuţi în urma adoptării unor decizii controversate. Nicolae Nogai figurează într-un dosar penal în care este învinuit că a legalizat în 2011 înstrăinarea frauduloasă a acţiunilor de la „Moldova-Agroindbank”. Nogai a obținut câștig de cauză la Judecătoria Căușeni, iar decizia a fost atacată cu recurs. Judecătoarea Svetlana Leu a candidat anterior la funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bender, candidatura acesteia însă a fost respinsă de preşedintele Nicolae Timofti din cauza lipsei de integritate.

„Eu am optat împotriva transferului din cauza că, odată ce lichidăm Curtea şi argumentăm că ei au examinat astfel de cauze, transferarea la Chişinău ar fi nu o pedeapsă, ci o avansare, din punctul meu de vedere”, a declarat unul din membrii CSM, Teo Cârnaţ.

Transferul la Chişinău ar fi o avansare

Teo Cârnaţ, membru CSM, a declarat că a votat împotriva transferului judecătorilor la Curtea de Apel Chişinău din cauza că la baza lichidării Curţii de Apel Bender au existat suspiciuni legate de examinarea unor dosare cu specific off-shore. „Eu am optat împotriva transferului din cauza că, odată ce lichidăm Curtea şi argumentăm că ei au examinat astfel de cauze, transferarea la Chişinău ar fi nu o pedeapsă, ci o avansare, din punctul meu de vedere. Judecătorii însă pot candida pentru alte funcţii la Cahul, Bender, Comrat. În sistemul judecătoresc sunt multe locuri vacante. În decurs de 15 zile, trebuie să decidă la care concurs să participe. În cazul în care nu vor acumula numărul necesar de voturi, vor fi propuşi spre eliberarea din funcţii”, a spus el.

„Unde sunt probele?”

Judecătorul Mihai Antonov s-a arătat deranjat de acuzaţia adusă anterior inclusiv de ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, că instituţia pe care a condus-o ar fi fost o oază în examinarea unor cazuri legate de firme off-shore. „Curtea trebuia să activeze căci funcţiona bine şi nu trebuia să se inventeze că am fi examinat dosare cu implicarea firmelor off-shore. Arătaţi-mi măcar unul. A fost un singur dosar şi pe acela l-am anulat. N-am vrut să fac din alb negru şi am ajuns unde am ajuns. Lichidarea Curţii este o decizie politică. Presa le-a criticat pe Veronica Nichitenco şi Aurelia Parpalac, însă, în viziunea mea, ele sunt unele din cele mai oneste şi cinstite judecătoare”, a spus Antonov.

La rândul său, judecătorul Nicolae Nogai, cel care a fost implicat în înstrăinarea frauduloasă a acţiunilor de la Moldova Agroindbank, a declarat că, pentru el, nu ar fi o problemă să fie angajat într-o instanţă de fond cum ar fi cea din Varniţa ori Anenii Noi.

„Aş fi de acord să lucrez şi acolo, căci e mai aproape de casă. Nu pretind cu orice preţ să fiu aici, la Chişinău”, a spus Nogai, care a precizat că, pentru el, transferul de la Curtea de Apel Bender la Curtea de Apel Chişinău nu ar prezenta o avansare, ci „o pedeapsă din punct de vedere material”.

Curtea de Apel Bender a fost formată în 1995 pentru a facilita accesul la justiţie al cetăţenilor din stânga Nistrului. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a solicitat în cadrul optimizărilor sistemului judecătoresc ca această instanţă să fie lichidată motivând că are „un rol mai mult politic decât juridic” şi că numărul de dosare examinate aici e de trei ori mai mic decât la alte instituţii similare. Curtea de apel a examinat maxim trei sau patru cazuri cu participarea cetăţenilor din regiunea transnistreană, a motivat ministrul. „Eu nu ştiu dacă pe Insulele Virgine se ştie unde este Căuşeniul, în schimb, această instanţă a examinat 300 sau 400 de cazuri legate de firme off-shore, mai mult decât toate instanţele din Republica Moldova”, a adăugat el.

The following two tabs change content below.