Josef Sallanz: „Primul scop al reprezentanței DAAD este de a promova aici limba, literatura și cultura germană”   

Interviu cu Dr. Josef Sallanz, reprezentantul Serviciului German de Schimb Academic (DAAD) din Chișinău

Dr. Josef Sallanz (foto) a studiat politologia, germanistica și romanistica la cea mai veche universitate din Germania, la Heidelberg. Apoi a mers cu o bursă DAAD la Universitatea din București, catedra de politologie. Teza de doctor în geografia umană a susținut-o la Universitatea din Potsdam.

– Lectoratul DAAD din Chișinău activează deja de 20 de ani, din 1998, iar Dvs. sunteți lector DAAD în R. Moldova din septembrie 2016. Care este scopul și rolul aflării Dvs. aici?

Mă bucur că ați venit cu propunerea de a avea un interviu într-un an jubiliar pentru DAAD cu un lectorat la UPS „Ion Creangă” încă de la început, la singura catedră de limbă germană în R. Moldova. Primul scop al reprezentanței DAAD este de a promova aici limba, literatura și cultura germană. În calitate de lector DAAD, la catedră, predau limba, literatura și civilizația germană. Funcția mea este și de a informa studenții, masteranzii, doctoranzii, cadrele didactice din universități  despre programele de burse DAAD, despre Germania ca loc de studiu și cercetare, de a oferi consultanță în procesul de căutare a unui loc de studii sau a unui partener academic în Germania, de a organiza sesiuni informative în universități și instituții de educație și cercetare din Republica Moldova, de a coordona activitatea DAAD în Republica Moldova şi de a desfășura TestDaF (testul de limbă germană ca limbă străină). Avem mai multe tipuri de burse pe care le propunem doritorilor de a studia în Germania. Studenților le propunem burse de masterat, pentru doi ani de studii la una din universitățile din Germania. Bursa este în valoare de 850 de euro lunar, plus asigurarea medicală.

– Serviciul DAAD din R. Moldova oferă anual 40 de burse pentru cetățenii moldoveni. Cum sunt distribuite ele și câți doritori şi-au depus dosarele pentru a studia în Germania în acest an?

Bursele sunt propuse de DAAD, iar studenții își caută singuri universitatea, facultatea unde vor să studieze. Le sugerăm studenților să depună dosarele la trei universități, ca să fie siguri că pot studia ceea ce doresc. DAAD-ul examinează dosarul, apoi urmează etapa interviului. Interviul are o pondere, de  aceea studenții trebuie să fie pregătiți și să știe exact ce vor, pentru că concurența este foarte mare.

În acest an pentru studii de masterat au fost depuse 20 de dosare, pentru doctorat –trei, pentru programe de cercetare din partea unor cadre didactice universitare – şapte, de la foști bursieri DAAD – trei, aceștia au posibilitatea din trei în trei ani să-și mai depună încă o dată dosarul pentru o bursă de cercetare. Încă nu se știe câte burse vor fi oferite, pentru că decizia finală este luată de comisia de la Bonn. Comisia de la Chișinău dă o apreciere, iar decizia finală este luată la Bonn, după dosarul și protocolul pe care l-am întocmit aici, la Chișinău. Mai sunt și bursele de vară. În anii trecuți au fost 20 de bursieri pe timp de vară. Studenții au posibilitatea să învețe limba și literatura, cultura, civilizația germană 4-5 săptămâni la una din universitățile din Germania împreună cu alți tineri din lume.

– Cine poate obține o bursă de vară?

La aceste burse poate aplica orice student începând cu anul II de studii de licență, fie că studiază germana sau altă limbă străină, dar trebuie să dispună de un anumit nivel de cunoștințe de limbă germană, notele de la Bac, media de la primul an de studii, o scrisoare de recomandare de la un cadru universitar, o scrisoare de motivare și un CV. În prezent, nivelul de cunoaștere a limbii germane este destul de înalt, B1. Voi încerca ca pentru studenții de la alte specialități nivelul de cunoaștere a limbii germane să fie mai mic. Pentru vara anului 2017 am avut 42 de solicitări. Decizia finală o ia DAAD de la Bonn. Orice informație poate fi găsită pe daad.de în limba germană și engleză. DAAD Moldova are o pagină și pe facebook,  unde sunt postate informațiile și activitățile care au loc la lectorat, dar și alte burse pe care le oferă guvernul german.

– Ce trebuie să conțină dosarul studenților depus la DAAD pentru a obține o bursă de master în Germania?

Să dețină diploma de bacalaureat și licență. Media la diploma de licență trebuie să fie una bună. Pentru că noi oferim burse celor mai buni din cei mai buni, ce au cunoștințe bune de limbă germană sau limbă engleză, la nivelul C1, B2. În Germania există posibilitatea de a învăța și în limba engleză, anume la studiile tehnice, biologie, chimie.

– Ce medie trebuie să aibă diploma de licență?

Notele trebuie să fie bune. Dar media din diploma de licență nu este hotărâtoare. Un punct forte este și prezentarea la interviu. Uneori notele sunt unele, iar cunoștințele altele. La interviu vine o comisie din Germania, de la Bonn, alcătuită din doi profesori universitari, reprezentantul DAAD din Bonn, mai sunt eu și asistentul meu. Interviurile au loc o dată pe an, de obicei, în luna decembrie. Dosarele trebuie depuse online prin portalul DAAD și pe hârtie, aici, la sediul DAAD, până la 15 octombrie. Cel târziu la 1 august, bursele oferite de statul german prin DAAD se pot vedea pe site-ul daad.de.

– Sunteți parte a comisiei de la Chișinău. Cum apreciați prezentările tinerilor noştri?

Pot să vă asigur că cei care primesc bursa și cei care-și depun dosarul sunt foarte buni. Sunt selectați cei mai buni dintre cei buni. Cu unii comunic și după ce obțin bursa DAAD. Vă spun sigur că se descurcă excelent în Germania.

– Absolvenții căror universități din R. Moldova aplică la bursele DAAD?

Majoritatea sunt ingineri, tehnicieni de la UTM, ASEM, doctoranzi am avut de la AȘM, dar sunt și studenți de la UPS „Ion Creangă”. Sunt din toate domeniile, de fapt, ceea ce dorim noi.

– Ce metodologie de predare a limbii, literaturii germane utilizați în calitate de lector universitar format în Germania? Aveți una proprie pe care o practicați sau vă conformați programei de aici, de la catedră?

Desigur că respect programa de aici, dar sunt liber în alegerea metodologiei de predare a materiei. Nu predau frontal. Comunicarea cu studenții este importantă. Ei trebuie să vorbească la ore. În opinia mea, învățarea unei limbi străine se bazează pe comunicare. Acum vin de la un curs de cultură și civilizație germană. Mai întâi vreau să aflu ce știu studenții despre Germania, până a le vorbi eu. Nu neapărat câte știu, dar vreau să aud cum vorbesc ei germana. Așa cunosc nivelul de cunoaștere a limbii germane. E important ca studenții să mă înțeleagă. Eu predau materia doar în limba germană și mă străduiesc să predau la nivelul lor de cunoaştere a limbii, în același timp tind le dezvolt cunoștințele de germană. Pentru mine e important ca ei să spună o propoziție în două-trei feluri, cel puțin începând cu anul al treilea de studii. Cei care vin să învețe la facultate limba germană o învață de la început, ceea ce e dificil. În Germania aceasta se practică la limbile mai puțin cunoscute, dar limbile engleză, franceză, spaniolă se cunosc deja la un nivel când vin la facultate.

– Ce părere aveți despre studenții care învață la facultatea de limbi străine?

Ca pretutindeni, studenții sunt diferiți – puternici, buni și mai puțin buni. Mulți studenți merg să studieze în străinătate. Pleacă cei mai buni. Nu mă refer la cei  care obțin burse DAAD, dar în general, tinerii pleacă în România, Rusia și alte state. Și desigur că ar fi bine dacă am avea mai mulți studenți, și nu numai la UPS „Ion Creangă”, pretutindeni. Aveţi o țară cu nici 3 milioane de locuitori și 32 de universități. Eu vin din Heidelberg. Universitatea mea are mai mulți studenți decât sunt în toate universitățile din Republica Moldova. Ne cam lipsesc studenții. Avem în fiecare an la limba germană doar o grupă de studenți. Aici se formează profesorii de limbă germană, dar, din păcate, cei mai buni nu-și văd viitorul aici și în niciun caz ca profesori. Dar şcolile au nevoie de profesori.

– Ce activități culturale, informative și de instruire organizează DAAD în R. Moldova?

Reprezentanța DAAD nu este numai la UPS „Ion Creangă”. Merg împreună cu asistenta și la celelalte trei universități unde se predă limba germană – Universitatea din Bălți, cea din Tiraspol și Râbnița și la cea din Comrat. Ne concentrăm nu numai pe Chișinău. Anul acesta vom avea în cadrul săptămânii de cultură și limbă germană (22-27 aprilie 2018) un simpozion științific cu invitați din mai multe state – România, Rusia, Germania, la care vor participa studenți, profesori, cercetători care predau limba germană. Anul trecut au participat și elevi de la Liceul româno-german „M. Kogălniceanu”.

– Vorbiți frumos românește. Când ați venit pentru prima dată în R. Moldova?

La Chișinău am ajuns în 1994, când am avut o bursă DAAD la Universitatea din București. Atunci mi-am dorit să vizitez și Basarabia. Am ajuns. Limba română am învățat-o la Universitatea din Heidelberg și la București.

– Din 1994 și până azi, Chișinăul a suferit schimbări?

Foarte mult. Orașul arată altfel. Eu nu am fost niciodată în orașe din Uniunea Sovietică, dar am avut impresia că în 1994 Chișinăul arăta ca un oraș sovietic. Acum arată altfel. Schimbări sunt și în bine, dar, din păcate, și în rău. Sunt interesat mult de urbanism și arhitectură. Și în această privință Chişinăul s-a schimbat foarte mult în negativ. Chișinăul este un oraș frumos, desigur că frumusețea lui e alta decât a orașelor Praga sau Budapesta. Așa-mi părea și atunci. Frumosul îl vedeam în tot  ce era mai mic. Aveam și am impresia că chișinăuienii nu apreciază aceasta. Clădirile înalte au știrbit din frumusețea urbei. Acum nu se respectă nivelul urbanistic, care, în 1994, aproape pretutindeni, cel puțin în centru, mai era. Azi, orașul vechi a dispărut. Practic nu mai recunoști străzile de atunci. De exemplu, strada V. Alecsandri s-a schimbat total. Și râul Bâc nu arăta așa de părăsit ca acum. Multe s-au distrus. Anul trecut a fost o lecție publică organizată de Ambasada Germaniei în R. Moldova cu un arhitect cunoscut de la Berlin care a venit prima dată la Chișinău. Ne-am plimbat prin orașul vechi care aproape că nu mai poate fi recunoscut și, după două săptămâni de ședere, el mi-a definit Chișinăul drept un haos urban, o reflecție a unei societăți derutate”.

Interviu realizat de Victoria Popa

The following two tabs change content below.