Jocul de-a „secretul de stat”

Luptele intestine de la Arhiva Naţională a Republicii Moldova au scos în vileag încălcări grave privind securitatea statului

centralDSC_6082foto.nadea roscovanu

Foto: Nadea Roşcovanu

Custodele principal al depozitului de păstrare a documentelor cu parafa „secret” şi „strict secret” din cadrul Arhivei Naţionale a Republicii Moldova, Ala Buţcu, a sesizat recent conducerea Serviciului de Informaţii şi Securitate că, începând cu 2012, au avut loc mai multe pătrunderi ilegale în depozit. Deşi a informat conducerea Serviciului de Stat de Arhivă, nu a fost chemată poliţia la faţa locului şi nici nu a fost iniţiată o anchetă internă.

Angajata a cerut ca, în caz de depistare a lipsei vreunui dosar sau a unor încălcări, să nu fie trasă la răspundere. De cealaltă parte, directorul Serviciului de Stat de Arhivă, Ion Varta, a negat acuzaţiile, calificându-le drept atac la adresa sa şi a instituţiei.

Doamna a comunicat că a fost informată iniţial de colegi că, după încheierea programului şi în zilele de odihnă, persoane care nu au acces la documente secrete intră în depozit. A crezut că acestea sunt zvonuri şi nu le-a luat în seamă. „La scurt timp însă, am descoperit în depozitul cu fonduri personale acte şi fotografii pe jos, în alte fonduri erau chiar cutii căzute pe jos. Au fost cazuri în care dosarele date dispărute reapăreau fără ca să fiu informată”, a indicat aceasta.

Potrivit ei, l-a informat atunci pe şeful de sector, Sergiu Lîsenco, care, la rândul său, l-a anunţat pe directorul Serviciului de Stat de Arhivă, Ion Varta. Ea a fost asigurată că va fi chemată în aceeaşi zi poliţia. „Peste câteva ore, după discuţia cu dl Lîsenco, am întrebat din nou când va veni poliţia, însă acesta mi-a dat un alt răspuns că, chipurile, Ion Varta a spus că de cele întâmplate va fi responsabil Petru Vicol, directorul Arhivei Naţionale. După aceste incidente, astfel de cazuri au continuat, ceea ce mă punea într-o situaţie de nesiguranţă permanentă”, a menţionat ea.

Acces liber la dosare

În mai 2014, după demisia lui Sergiu Lîsenco, în aceeaşi funcţie a fost angajat Gheorghe Brânză. Potrivit dnei Buţcu, acesta a început din start să lucreze fără restricţii cu documentele din depozitul cu parafa „secret”. „În timpul concediului meu anual, septembrie 2014, el a fost persoana care m-a înlocuit. Peste câteva luni, am aflat că Gheorghe Brânză a lucrat timp de şase luni fără să aibă permis de acces în depozitul cu fonduri secretizate”, a mai declarat femeia.

Un caz similar a fost înregistrat în octombrie 2015. Întoarsă din concediul medical, aceasta a aflat că Vera Iovu, custodele principal, şi Veaceslav Lupan, director al Arhivei Naţionale, în lipsa unui act de permisiune şi fără să respecte starea de urgenţă a cererilor, au scos din depozit peste 100 de dosare.

Conform regulamentului, în lipsa responsabilului de depozitul cu dosare secrete, persoanele care îl înlocuiesc pot să intre doar în baza unui act de permisiune. Conform Legii 245, pentru a avea acces la documentele cu parafa „secret”, persoanele trebuie să completeze un formular în baza căruia Serviciul de Informaţii şi Securitate verifică persoana şi, în 30–45 de zile, decide dacă i se permite sau nu accesul la aceste documente.

„Am refuzat să perfectez ordinul de angajare”

Sergiu Babin, care ocupa pe atunci funcţia de şef al secţiei resurse umane, ne-a informat că a refuzat să îl confirme în funcţia de şef al Serviciului de documente cu regim secret pe Gheorghe Brânză atâta timp cât acesta nu avea permis de acces la dosarele secretizate. A fost însă ameninţat de Ion Varta cu concedierea. „Ţinând cont de funcţia pe care o aveam, ştiam cine deţine permis de acces la acel depozit şi cine nu. Dl Brânza nu putea ocupa funcţia de şef, în lipsa permisului. Am depus o sesizare la secretariat şi am refuzat să fac proiectul de ordin. Imediat după aceea, am fost chemat şi ameninţat de către dl Varta că voi fi demis. E un calvar ce se întâmplă la această instituţie, unde majoritatea sunt doamne şi lucrează pentru un salariu mizer, de circa 1600 de lei. Inspiră zilnic praful de pe aceste dosare şi mai şi sunt terorizate de Ion Varta, care operează cu metode staliniste de administrare în această instituţie. Brânză a fost angajat până la urmă şi, deşi nu avea dreptul să intre în acel birou, cu atât mai mult în depozit, ori de câte ori băteam la uşa lui, îl găseam printre dosare”, ne-a spus Babin, care ocupa şi funcţia de lider sindical la această instituţie.

Neagă faptul că ar fi accesat dosare secrete

Solicitat de JURNAL de Chişinău, angajatul Serviciului de Stat de Arhivă, Gheorghe Brânză, a confirmat că a avut acces la depozit. El însă a negat că ar fi lucrat cu documente secrete. „În depozitul nr. 1, avem documente cu parafa secret, în rest, toate documentele sunt desecretizate. Cu documentele cu care am lucrat eu poate să lucreze orice cercetător”, ne-a spus el.

Totuşi, extrasul din Registrul de primire/predare a documentelor din acest depozit atestă de exemplu că, la 16 februarie 2014, Gheorghe Brânză a solicitat două documente cu parafa „secret” , datând din 2005, transmise Arhivei Naţionale de către Ministerul Sănătăţii. „Eu am preluat doar aceste documente. Au fost deschise în prezenţa persoanelor care au avut acces la ele”, ne-a spus el. Rugat să spună cine au fost aceste persoane, Gheorghe Brânză a declarat că nu-şi mai aminteşte.

Petru Vicol: „Este grav”

Petru Vicol, fost director al Arhivei Naţionale, ne-a declarat însă că în depozitul în care este custode Ala Buţcu nu are dreptul să intre nimeni în afara acesteia şi a persoanelor din administraţie, care au permis de acces eliberat de SIS. „Există mii de dosare cu parafa ‚secret’. Nimeni nu are dreptul de acces la ele, nici Brânză şi nici alţii. Am fost informat mult mai târziu că cineva ar fi intrat în depozit. Şeful Serviciului de Stat de Arhivă, Ion Varta, ar fi trebuit să iniţieze o investigaţie internă, să anunţe autorităţile competente. Dar acest lucru nu a fost făcut. În opinia mea, acest fapt este grav”, a spus fostul director.

Fostul şef al Serviciului de documente cu regim secret, Sergiu Lîsenco, a relevat la rândul său că în acest depozit sunt păstrate documentele secrete ale Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Departamentului Instituţii Penitenciare şi documentele SIS.

„Timp de un an, cât am lucrat în cadrul acestei secţii, am fost verificat de câteva ori de SIS. Accesarea dosarelor secrete, dacă a avut loc, în lipsa permisului de acces, reprezintă o încălcare gravă a legislaţiei. Ţin minte că am fost sesizaţi de dna Buţcu, dar nimeni nu a dispus investigarea acestor cazuri”, a spus Lîsenco.
Juristul şi istoricul Mihai Taşcă a relevat un alt aspect legat de documentele secrete. Potrivit lui, în cadrul Arhivei Naţionale există o serie de documente cu parafa „secret” care însă nu au nicio legătură cu secretul de stat. „În 2010, Comisia guvernamentală pentru protecţia documentelor de stat, prezidată de şeful Cancelariei de Stat, a dispus desecretizarea documentelor secretizate în perioada sovietică. Conducerea Arhivei Naţionale nu a întreprins însă nimic pentru a asigura accesul la ele. Aceste documente continuă să rămână un secret de stat. E grav însă dacă sunt şi documente recente şi accesul la ele are loc cu încălcări”, ne-a spus Taşcă.

Directorul adjunct al Serviciului de Stat de Arhivă, Elena Frumosu, ne-a informat că atunci când a fost numită în funcţie, Gheorghe Brânză nu mai era şef al Serviciului de documente cu regim secret. „Ala Buţcu nu era la curent că acesta nu avea permis de acces la dosare. El, fiind superiorul ei, cerea dosare, ea i le oferea. Mi s-a părut mai grav că, la solicitarea lui, i-a fost oferită ştampila cu inscripţia ‚desecretizat’, care a lipsit din safeu timp de jumătate de an”, ne-a spus directorul adjunct al instituţiei.

Ion Varta: „Un denunţ din partea unor persoane certate cu bunul-simţ”

Solicitat de JURNAL de Chişinău, Ion Varta a declarat că acuzaţiile respective sunt nefondate şi reprezintă un atac la adresa sa şi a instituţiei pe care o conduce. „Nu ştiu din ce cauză a tărăgănat mult SIS acordarea permisului de acces dlui Brânză. Cât a lucrat, acesta nu a avut acces la dosarele secrete. Dacă veneau scrisori sigilate de la SIS, mi le aducea mie sau directorului Arhivei”, a afirmat Varta. Acesta a calificat sesizarea făcută de Ala Buţcu drept „un denunţ”, care ar fi rezultat din luptele intestine, ce au loc în interiorul instituţiei, şi că Ala Buţcu ar fi reacţionat astfel deoarece ar fi nemulţumită că nu i-ar fi fost majorat la un moment dat salariul. Ea însă a negat aceste acuzaţii.

The following two tabs change content below.