Iubeşte două femei, mame ale copiilor săi

Iubirea a găsit-o târziu pe Lorena. Din căsătoria furată, cum zice ea, i-a rămas băiatul și o inimă plină de dragoste. Au fost trei ani frumoși de căsnicie. Întorcându-se cu gândul la acele zile, spune: „Dragostea rămâne cel mai curat sentiment. În suflet nu ai nicio răutate. Nu exiști decât tu și omul pe care îl iubești…”.

L-a cunoscut pe Dinu într-o zi de vară. Era în vacanță la țară și se necăjea să aducă acasă de la păscut un vițel blând și prost, care se împotrivea să meargă pe drumul răzmuiat de ploaie. De la apus, soarele împrăștia norii cu razele lui orbitoare, iar la răsărit un curcubeu își așeza culorile pe cer.

Curcubeul, vițelul și bărbatul stilat

„Grea povară pe capul dumitale!”, i-a zis bărbatul ce a ajuns-o din urmă. Lorena a tresărit. Omul care mergea cu pas grăbit a rupt o vărguță de mălin de lângă gardul de alături și s-a oferit s-o ajute, atingând ușurel vițelul ca să meargă mai repede. Chiar dacă își suflecase pantalonii ca să nu-i murdărească de glod, se vedea fără ochelari că purta o ținută elegantă, asortată cu bun-gust. Ochii domnișoarei de 35 de ani au strălucit. A atras-o stilul lui. Trebuie să vă spun că Lorena e tipul de femeie pentru care nu contează ce vârstă sau ce statut social are bărbatul, ci felul cum este îmbrăcat. Bărbații stilați i-au bucurat privirea întotdeauna…

Când au ajuns la poartă, necunoscutul a spus: „Pare un fel de cuib trist căsuța aceasta”. „Păi e tristă pentru că a rămas aici doar mama cu văcuța, câinele, pisica și câteva găinușe. Tata a murit, un frate mai mare a murit, o soră e plecată tocmai în Australia. Mai vin eu în vacanțe de la oraș ca să stau cu ea, s-o mai ajut la treburile gospodărești”. De la o vorbă la alta, Lorena a aflat că pe bărbat îl cheamă Dinu, că are 39 de ani, e divorțat și că vine de la Suceava în vizită la o verișoară ce era măritată de doi ani în acest sat. Au convenit să se vadă și a doua zi. Fata aștepta cu emoție și încordare revederea. Fluturașii au început să-i zboare prin stomac când l-a văzut intrând pe poartă. Tânărul voinic și vesel pășea lin, moale și cu încredere pe cărărușa acoperită cu troscot. Lorena l-a întâmpinat cu zâmbet de fată mare, i-a făcut cunoștință cu maică-sa. Au stat cu toții la o ceașcă de lapte cu cacao, apoi fata a plecat cu el la plimbare prin hârtoapele de la marginea satului.

A cerut-o simplu și frumos în căsătorie

Dinu i-a vorbit mult și captivant despre domeniul lui de activitate – energoterapia, care are drept scop restabilirea echilibrului energetic natural al organismului nostru. I-au rămas ca o lecție pentru toată viața vorbele lui ce îi sună mereu în urechi ca un refren: „Dacă am ști să ne echilibrăm din punct de vedere emoțional, am putea să anulăm durerile fizice, bolile. Credința este cel mai important lucru în menținerea echilibrului. Fără această forță de Sus nu poți să faci nimic”. Dinu i-a mai spus că echilibrul energetic este bun și pentru întinerire, pentru că se curăță corpul de toxine, că în Orient acest tip de practici de refacere a câmpului energetic sunt utilizate de mii de ani etc. Ea, la rândul ei, i-a povestit despre activitatea pe care o desfășoară în cadrul Agenției pentru ocuparea forței de muncă, despre eșecurile pe care le-a avut în dragoste.

În ziua următoare, au vorbit despre fericire, această dulce bomboană pe care ne-o dă viața numai dacă știm să trăim cu micile bucurii cotidiene. Pe această undă a stării de bine s-au despărțit. Bărbatul care i-a adus atâta lumină și speranță în cele două zile de ședere la verișoara sa, s-a întors acasă în România. Dar legătura cu el nu s-a întrerupt. A continuat pe rețelele de socializare, prin telefon, ajutând-o astfel pe Lorena să așeze ordinea și frumosul în viața sa. După mai bine de o jumătate de an de comunicare pe internet, Dinu a trecut din nou Prutul cu gând s-o ceară pe basarabeancă în căsătorie. Și a cerut-o. Simplu și frumos, în biserică în fața icoanelor. După ce aleasa inimii i-a răspuns cu un „Da” hotărât, așteptat în adâncul sufletului ei de mulți ani, perechea fericită a plecat într-un restaurant să consemneze evenimentul.

Peste o săptămână, în aceeași zi, au avut loc cununia civilă și cea religioasă fără nuntă sau altă petrecere. Cei doi au hotărât să se căsătorească în liniște doar alături de câțiva prieteni și de familiile lor. După această frumoasă împletire de destin, Lorena l-a urmat pe Dinu în România. Fiorul sărutului, vraja îmbrățișărilor, calmul și înțelepciunea cu care îi vorbea proaspătul soț lăsau mereu în inima ei loc de bucurie. În această plăcută și caldă atmosferă, tânăra nevastă își vedea clar orizonturile. Nu uita să se axeze în permanență pe lucrurile frumoase. Toate se orânduiau cum nu se poate mai bine în casa lor.

Fosta reușește să-l întoarcă în familie

Venirea pe lume a băiețelului a produs o și mai mare explozie de bucurie. Pentru că s-a împlinit o mare dorință a Lorenei, dar și a lui Dinu care își dorea un băiat încă din prima căsătorie (din acea căsătorie au rezultat două fetițe). Dar iată că din acest moment fosta soție a început tot mai des să-l contacteze pe tatăl fetițelor. Ba îl ruga să le aducă de la școală și grădiniță, ba i le aducea sâmbăta sau duminica sub pretextul că nu are cine să stea cu ele, ea fiind ocupată la serviciu (era asistentă medicală). Și venea de fiecare dată cu sacoșele pline cu mâncare. Punea neapărat în sacoșă și din bucatele lui preferate. Apoi femeia a trecut la „atac direct”: „Hai să lăsăm tot ce-a fost urât în urmă și s-o luăm de la capăt împreună. Doar știi că atât eu, cât și fetele te iubim enorm. Îți promit că de acum încolo o să fiu cuminte! Crede-mă, nu pot trăi fără tine!…”.

El îi reproșa că n-a știut să-l asculte, rugând-o să nu se mai ostenească cu insistențele căci între ei totul s-a terminat din momentul când a prins-o în pat cu domnul doctor. De fiecare dată îi repeta că nu are rost să apese atât de tare pe pedală pentru că nu mai e loc de împăcare, că alături de Lorena și-a găsit liniștea și bucuria și este fericit. De la o vreme, însă, și fetițele deveniseră foarte insistente: „Tati, de ce nu vrei să te împaci cu mami? Tanti Lorena e bună, noi o iubim, dar ea nu poate coace turte și cornulețe atât de gustoase ca mami. Chiar nu înțelegi că nouă ne este trist fără tine?! Mami nu poate dormi, nu poate mânca, plânge”.

Și așa, ușor-ușor, viața amoroasă a lui Dinu a început să se deruleze între actuala și fosta soție, amândouă la fel de îndrăgostite de el. Și una, și cealaltă îi ofereau dragoste din toată inima. Spre mirarea lui și a vecinelor, actuala și fosta au devenit prietene. Sâmbăta și duminica, găteau împreună, ieșeau la plimbare împreună cu tot cu copiii, așa ca o mare familie. Dar, până la urmă, una din cele două a hotărât să plece de lângă el.

Și aceasta este Lorena, care s-a întors cu copilul în orășelul de unde plecase și care mi-a spus la final: „Plecarea nu mi-a pricinuit multă durere. Am învățat de la el să-mi păstrez echilibrul. Timp de trei ani m-am bucurat cu vârf și îndesat de o căsnicie frumoasă și pentru aceasta îi mulțumesc Domnului! Nu-i vorbă, mă rodea un pic gelozia atunci când rămânea să doarmă în fostul cămin conjugal alături de Iuliana și fiicele lor. Dar, prin rugăciune, am reușit să scap de această emoție. Uneori în doze mici o mai simt și acum, mai cu seamă atunci când vine pe 2-3 zile să ne vadă și pleacă din nou la Iuliana. Sunt fericită că acest om pe care continui să-l iubesc a lăsat o parte din sufletul lui în sufletul meu și al fiului. Simt că ne iubește și el…”

The following two tabs change content below.