Istoricii Andrei Eşanu şi Petre Guran, în dialog, de Ziua Culturii Naţionale

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova, au organizat conferința „Medieval și Modern în Cultura Română”.

Aceasta s-a desfășurat sub forma unui dialog inedit dintre istoricul Andrei Eșanu, membru al Academiei de Științe a Moldovei și membru de onoare al Academiei Române și istoricul Petre Guran, directorul ICR Chișinău.

Solicitat de JURNAL, istoricul Andrei Eşanu ne-a mărturisit că această conferinţă a fost pentru domnia sa o provocare. Acum 20 de ani domnia sa şi-a pierdut vederea, iar participarea la reuniuni ştiinţifice era dificilă: „La început mi-a fost greu, mă simţeam stingherit, mă deranja că nu-i pot vedea pe oamenii cărora le vorbesc. Cu timpul, am depăşit stângăcia, îmi ajută mult soţia Valentina, uneori ea îmi citeşte notele, împreună mergem la simpozioane internaţionale, ea este şi coautoarea lucrărilor scrise în ultimele două decenii”.

Istoricul Valentina Eşanu a fost, desigur, prezentă şi la conferinţa din 15 ianuarie curent, urmărind alături de ceilalţi ascultători (în sala Răut a hotelului Leogrand, arhiplină în seara de marţi) conversaţia efervescentă dintre Andrei Eşanu şi Petre Guran. A fost un dialog liber, inspirat, cei doi profesori au captivat imediat publicul prin dimensiunea enciclopedică a aserţiunilor, prin exactitatea materialului expus, prin firescul abordării unor teme privind cultura şi spiritualitatea medievală. Conferenţiarii parcă ne-au deschis o portiţă spre vremurile lui Ştefan cel Mare, ale lui Dimitrie Cantemir, arătându-ne legătura dintre cultura din secole demult apuse şi cea contemporană.

După părerea lui Andrei Eşanu, de circa 2000 de ani, omul a rămas acelaşi, cu apucăturile sale bune şi rele. S-a schimbat doar mediul în care trăieşte, iar progresul tehnic vertiginous nu înseamnă întotdeauna şi o evoluţie culturală. Potrivit lui Andrei Eşanu, în Evul Mediu chiar şi ţăranii, oameni fără carte, se pricepeau să valorifice serile de iarnă în plan cultural, respectând tradiţii, datini, dezvoltând arta folclorică, iar astăzi, „dacă nu-i internet, multora le pare că se prăbuşeşte lumea”.

De salutat ideea dlui Petre Guran de a-l aduce pe Andrei Eşanu în faţa publicului, ca protagonist al unei seri de înaltă ţinută intelectuală. Prin această conferinţă a fost sărbătorită şi ziua lui Eminescu, poetul de suflet al lui Andrei Eşanu: „Eminescu e o permanenţă în viaţa mea. Din poemul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” vedem că Poetul era convins că românii au „un trecut mare”, adică o istorie bogată şi puternică ce le permite să năzuiască spre un „mare viitor”.